Profu' de istorie

Capitolul 22

Dimineata:

Ma dau jos din pat si ma duc sa imi fac un dus.
Dupa ce termin ma imbrac cu o pereche de blugi albastri si o camasa verde.

Dupa ce ma imbrac imi iau telefonul dar ma suna mama.

Convorbire telefonica:

-Da.

-Sa stii ca astazi pleci la tara la mamaia ta.

-Acum?

-Da.

-Pai am scoala.

-Si te duci la scoala dupa te duci la bunica ta.

-Aa...ok.

-Bine ma suni cand ajungi.

-Ok pa.

-Pa.

Dupa ce termin de vorbit îmi bag telefonul în buzunar îmi iau ghiozdanul și plec.

Dupa ce ajung îmi iau cărțile din dulap și ma duc în clasa.
Ma asez în banca și vad ca intra Matteo în loc de profesoara de matematica.

-Ce sa intamplat de ai venit tu în loc de doamna profesoara. intreaba un coleg.

-Doamna sa dus pana la spital cu fiul ei asa ca stau eu cu voi ora asta.

-Aa...ok.

Dupa câteva minute îmi aduc aminte ca trebuie sa plec la mamaia asa ca ii trimit un mesaj.

-Ce faci?

-Ma uit la o fata.

-La ce fata?

-Ee...

-Spune altfel nu îți spun un plec astăzi.

-Ok. Dar unde pleci?

-Ți-am spus sa îmi spui la cine te uiți!

-Bine ok. La tine ma uitam.

-Aa..da?

-Da. Hai spune unde pleci??

-La mamaia la tara.

-Ce???

-Da. Și trebuie sa ma scutești c-am o luna sau doua luni de școală. Ok?

-O luna sau doua??

-Da. Deci ma îndoiești.

-Ok. Dar nu mi-ai răspuns la întrebarea de ieri.

-Ce întrebare?

-Daca o sa fii cu mine sau nu??

-Aaa...asta! După ce ma întorc o sa îți spun.

-Înseamnă ca trebuie sa aștept doua luni ca sa imi spui răspunsul??

-Exact!

-Bine.

-Hai ca se suna și nu vreau sa pierd autobuzul.

-Ok. Pa!

-Pa!

După ce termin mesajul îmi bag telefonul în buzunar și ies sa mănânc. 

Dupa ore:

Dupa ce termin orele aștept autobuzul în stație doar primesc un mesaj de la Matteo

-Unde ești?

-In stație aștept autobuzul!

-Si nu ai de gând sa îți iei la revedere??

-Ăăă...nu știu!!

-Pa bune??

-Glumesc unde ești ca m-ai am o jumătate de ora pana vine autobuzul.

-In spatele scolii!

-Ok vin acum!!

-Ok te aștept!

Merg în spatele scolii și dau de Matteo care se plimba de colo colo.

-Ce ai patit? inintreb eu.

Vine la mine ma apuc ia în brate și ma strânge cu putere dar cat sa pot sa respir.

-Esti bine?? în întreb eu.

-Nu, nu pot sa fiu bine atâta timp cât tu ești plecata.

-Dar o sa vorbim cu video pe laptop.

-Dar nu este de ajuns. O sa îmi lipsești.

-Bine eu trebuie sa plec ca în 10 minute în sosește autobuzul. Asa ca...

-Bine. spune el si imi da drumul din îmbrățișare.

-Ok pa. spun și ii dau un pupic pe obraz.

-Pa.... spune el printre vise.

Ma întorc în stație și atunci sosise și autobuzul.

Ma urc în el și îmi bag căștile în urechi.

,,Hei sper va placut acest capitol. Știu ca am întârziat cu poștașul dar...
Scuze pentru greseli"