Capitolul 24

83 8 3
                                    

Tresari cand James tranti dosarul pe masa. Era prea prinsa in propriile ganduri sa observe ca negrul intrase in camera ei de hotel tinand in mana dosarul cu toate informatiile pe care i le daduse Serghei. Detalii si fotografii despre adresa unde era tinuta femeia, informatii despre structura cladirii si cateva amanunte despre nivelul de securitate care o inconjura. Nu era mult, dar era destul pentru o operatiune de salvare. Daca intr-adevar era de salvare. Nu dorea sa recunoasca ca o macina natura relatiei ei cu Red. Cine era pentru el sau pentru Kirk. 

-Asta e tot? il intreba pe James.

-Cam da. L-am lasat pe Serghei sa plece.

Femeia incuviinta.

-L-ai platit?

-Se pare ca pana la urma, fata lui va merge la facultate si anul asta. Pari obosita. ii spune calm.

-Ma simt ca dracu'. Nu prea a dormit azi-noapte. 

-E de inteles.

######

Aeroportul Salcea, Suceava. Diseara. Ora 20

Red.

#####

Se apropia ora de intalnire si Liv era din ce in ce mai nervoasa. Mainile ii erau din nou transpirate si tremurau vizibil. Era agitata, nervoasa. James, in schimb parea stapan pe situatie. Calm, calculat, ceea ce o enerva pe Liv la culme. De ce simtea ca numai ei ii fugea pamantul de sub picioare?

-Calmeaza-te! O sa fie bine.

-Crezi? Eu nu... inca nu stiu in ce ma bag.

-Daca ai indoieli, putem anula...

-Nu m-am agitat atat ca sa fug ca un gandac la lumina. Terminam odata cu toata tampenia asta.

-Inca mai e valabila vacanta cu mine... femeia intoarse capul si il privi pentru prima data dupa cateva zile, pe Mike. Era imbracat intr-un costum bleu-marin, cu camasa alba. Parea odihnit si purta pe fata un zambet larg. Pentru un moment Liv uit de James cu care discuta ultimele detalii despre securitatea personala si i se arunca lui Mike in brate.

Il stranse tare in brate, nevenindu-i sa creada ca era acolo, cu ea.

-Vrei sa ma omori? o intreba chicotind, raspunzandu-i la imbratisare. O saruta pe gat si o indeparta de el. Arati groaznic.

-Multumesc! Macar tu arati bine.

-Eu intodeauna arat bine... o saruta pe frunte si o stranse din nou in brate.

-Inca mai putem pleca. ii sopti la ureche. Vorbesc serios, Liv, hai sa uitam tot si sa plecam...

-Nu e o salutie sa fug. Mai devreme sau mai tarziu trebuie facut, si daca tot am inceput, de ce nu acum?

-Ok. 

-Te-ai intors?

-Pana cand vine Reddington. Apoi o sa plec. Nu cred ca voi putea suporta sa fiu intre tine si el asa cum am fost intre tine si Victor. Nu as putea suporta.

-Ma parasesti?

-Niciodata. o saruta apasat pe par. Nu pot face asta, niciodata. Dar te las sa iti lamuresti situatia. Te las pe mana lui.

-Te temeai...

-Inca ma tem. E un om rau dar stiu, stimt, ca nu te-ar rani niciodata si ar face tot posibilul sa te apere. Cred ca si-ar da si viata pentru tine. Dar nu pot sa fiu langa tine cand o va face. Vreau sa intelegi.

-Cred ca te inteleg.

-Multumesc! 

-Mike... diseara ma intalnesc cu el.

Lasa-ma sa te iubesc 2: RecucerireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum