Ne vedem în altă viață

Capitolul 2

– Mulțumesc mult!
– Cu plăcere, dar data viitoare fii mai atentă, frumoaso.
După cuvintele lui, m-am întors să văd fața eroului meu.
– Tu?...
– Eu? Mă cunoști? îmi spune zâmbind.
– Te-am văzut mai devreme, la restaurant.
– Știu că m-ai văzut, te holbai la mine defapt.
– Nu, nu mă holbam!
– Ok, continuă să-ți spui asta, doar ca să știi, ești foarte frumoasă când o faci.
– Mulțumesc, cred...
– Deci, vrei să bem ceva?
– Alcool sau?
– Arăți de parcă ai avea nevoie de un pahar.
– E așa de evident?
– Puțin...zâmbind
– Să mergem, atunci.    
Am mers la un bar din apropiere, am băut ceva, apoi m-a condus acasă.
– Aici stai, tu?
– Da, iți place?
– E ok.
– Eu intru în casă, noapte bună!
– Noapte bună, frumoaso!

La auzul glasului său mi s-au înmuiat genunchii și așteptam să plece. Îmi doream să mai rămană, măcar puțin. Dar totuși n-am zis nimic.

M-am trezit a doua zi pe la 8:30, mi-am făcut un duș rapid și am mers la bucătărie să văd dacă e cineva acasă. Adeine nu era, așa că am presupus că a rămas la Justin.

Mama era în bucătărie pregătind micul dejun, un miros încântător era în toată camera.
– Bună dimineața, ce gătești? Miroase așa de bine!
– Bună dimineața scumpo, fac niște omletă cu bacon și brânză, ți-e foame?
– Sunt lihnită!
– Poftim!
– Mulțumesc mami!
Cât am mâncat eu, a ajuns și Adeine acasă.
– Adeine, mănânci?
– Nu mersi, am mâncat la Justin. Mergi cu mine la mall?
– Ok, stai să mă schimb.

M-am schimbat și am plecat la mall. Nu erau prea multe lucruri interesante, doar mă distram cu prietena mea cea mai bună.
Apoi l-am văzut...
Era cu o altă fată. Mă simțeam trădată deșii nu aveam nici-o treabă unul cu celălalt.
Văzandu-l cu acea fată m-a întristat. Mă simțeam singură și dezamăgită.