Eroul meu.

179 10 2
                                    

Ma trezesc dimineata transpirata toata,probabil am avut un cosmar.Am visat ca a intrat cineva in camera mea si ma privea in timp ce dormeam,vorbindu-mi.
Ma uit spre fereastra si vad ca e inchisa,deci a fost doar un vis.
Cobor jos,vrand sa imi fac un ceai. Jeff sta la masa cu tata,discutand.
-Buna dimineata! Spun somnoroasa.
-Buna dimineata! Spun cei doi barbati din fata mea,in cor.
In timp ce imi pregatesc ceaiul,incerc sa trag cu urechea la ce discuta cei doi,dar nu reusesc,vorbind in soapta.
Nu ma mai strofoc,imi iau ceaiul si urc in camera mea,imi verific telefonul si primesc un mesaj de la Kate,o fata ce e mereu prezenta la cursele mele,intrebamdu-ma daca vreau sa ies in oras cu ea si inca cateva persoane.
Ii spun ca da,ca raspuns primesc ora si locul unde ne vom intalni,mai am cam vreo 5 ore ,am timp sa ma relaxez.
Timpul trece repede,pregatita sa ies,cobor la parter.
-Eu plec,strig spre biroul tatei.
-Carla,vino la mine.
Ma indrept spre biroul tatei,fiind sigura ca nu voi putea sa plec fara a fi insotita de Jeff,pff numai de el nu aveam eu chef.
-Jeff te va conduce,fara obiectii,te rog. Eram sigura ca trebuie sa am bodyguardul dupa mine.
-Bine,spun sec. Unde este? Ma grabesc.
-In curte,cauta-l.
Pufnesc de 2 ori,dar ma duc sa il caut,o sa intarzi daca nu il gasesc mai repede.
-Jeff,strig tare.
-Da,domnisoara,ce s-a întâmplat?
Ma intorc si il vad in spatele meu,suntem foarte aproape unul de altul,ii simt parfumul ce ma ademeneste sa il iau in brate,sa fiu mai aproape de el.
Fac un pas in fata spre el,apoi ma opresc brusc.
-Ăă,mergem in oras,spun putin rusinata.
-Desigur,spune zambindu-mi scurt.
Ajung la locul intalnirii si vad BMW-ul anonimului meu.
-Te sun mai tarziu,ii spun lui Jeff si plec indreptandu-ma spre masina.
Masina este goala,normal.
Trec pe langa ea si ma intalnesc cu Kate.
-Unde mergem?
-La inot,spune ea zambareata.
-Ceee,dar nu am costum de baie la mine.
-Nu conteaza,poti inota in lenjerie,cum facem toti.
Pufnesc,gandidu-ma ce port,am uitat ce lenjerie port,ce naiba ?
Nu sunt in apele mele,se pare.
Ajungem pe plaja,toti se duc in apa,noroc ca se lasă intuneric,altfel nu as avea curaj sa inot in lenjerie.
Ma dezbrac si ma indrept spre ocean,e putin rece.
Nu stau foarte mult in apa si ies de frica sa nu racesc,nu am o imunitate prea buna.
In urma mea iese un baiat pe care nu il recunosc.
Ma indrept spre dușurile de pe plaja,el parca urmarindu-ma.
Nu spun nimic,dar maresc pasul.
-Dusurile baietilor sunt in partea cealalta,spun arogant.
-Eu vreau sa fac dus cu tine,papusa,nu ti-ai dat deja seama de asta ? Spune inaintand cu o privire perversa pe fata.
-Iar eu nu te vreau in preajma mea.
-Pacat,te pot obliga.
Se apropie de mine,eu fac cativa pasi in spate,parca indemnandu-l sa se apropie
-Daca te mai apropi,tip.
-Nu ai curaj,papusa,oricum nu te va salva nimeni,suntem doar noi aici.
Are dreptate,nu ma va auzi nimeni.
Ma prinde de incheietura mainii si ma propteste de peretele rece al cabinei de dus,se apropie de gatul meu,vrand sa ma sarute. Il imping si dau sa fug,dar ma prinde iar,ma zbat si cad,alunecand.
Se pune peste mine,tinandu-ma pe podeaua rece,nelasandu-ma sa ma misc,regret ca i-am spus lui Jeff sa plece.
Se aud pasi si soapte,poate ma aude cineva.
Incep sa tip,dar nu vine nimeni,sunt pe cale de a fi violata si nu e nmeni sa ma salveze,incep sa ma zbat,simtiand cum ma atinge pe coapsa cu o mana,iar cu cealalta imi tine mainile impreunate.
Inchid ochii si incep sa plang,simt cum greutatea baiatului nu mai apasa pe corpul meu ce tremura.
Ma ridic repede si ma duc intr-un colt,plangand.
Ma uit spre salvatorul meu. Nu il recunosc din cauza lacrimilor ce imi curg continuu.
-Dispari pana nu chem politia,spune Jeff pe un ton impunator,avand mana in gatul individului.
Se apropie de mine,ochii fiindu-i mai blanzi ca acum 10 secunde.
Imi da sacoul lui,ma ridica pe brate si ma conduce spre masina.
Deschide portiera masinii si ma lasa usor pe scaun.
Intra si el,se uita cu mila la mine.
Urasc ca cineva sa ma priveasca mila,aleg sa nu fiu nesuferita,aducandu-mi aminte ca inca nu i-am multumit ca m-a salvat.
-Multumesc,șopteșc,daca nu ai fi fost tu..ma intrerupe brusc.
-Trebuie să am grija de tine, de asta sunt angajat,nu trebuie sa imi multumiti,domnisoara,imi spune pe un ton rece.
Bravo,mai proasta de atat nu puteam fii,normal ca te-a salvat,doar de asta e angajat.
Ajungem acasa,cobor din masina si ma duc direct in camera mea.
Ma pun in pat dornica sa adorm cat mai repede posibil. Dorinta mea nu e ascultata.
Tin ochii inchisi,iar evenimentele de azi imi ruleaza neincetat in fata ochilor,ma abtin sa nu plang cand aud fereastra deschizandu-se.
Ma prefac ca dorm,intra in camera,se apropie de patul meu,simt cum imi bubuie inima,gata sa-mi iasa din piept,inghit in sec.

Garda mea de corp.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum