Lăcomia sa | Diabolik Lovers

XXI

     Yuno sta pe pervazul ferestrei din camera sa, privind inspre grădini. Lumina lunii aduce un aer misterios in jur, iar adierea vântului se simte chiar si cu geamul inchis. Voia sa-si limpezească gandurile; Ayato o streseaza destul de mult in ultima vreme, iar faptul ca din cauza ei s-a stricat relația dintre cei doi roscati o întristează si mai tare.
     Sta de mai bine de o ora singura in camera ei, caci Laito nu era in conac. Ascultă muzica clasică, atenția si mintea ei fiind îndreptate catre o alta lume. Ceea ce ea nu stie este ca acum incepe adevaratul necaz.

     Doi baieti au intrat in camera sa. Erau îmbrăcați din cap pana in picioare in negru, iar pe junatate de față purtau o eșarfă de aceeasi culoare. Yuno nici macar nu i-a observat, fiindca nu putea auzi nimic altceva in afara de muzica din casti, iar in față avea doar trandafiri albi.
     Nu simte nicio bataie a inimii noua sau vreo respiratie in încăpere, drept dovada ca cei doi "musafiri" puteau sa fie vampiri.
     Cum nu aveau timp de așteptat, cei doi baieti au imobilizat-o pe Yuno, unul ținând mainile, iar celalalt picioarele. Cel mai aproape de capul fetei ii pune mana la gura cu o pastilă. Fiindcă are maxilarul blocat de mana baiatului, a fost nevoita sa o înghită. Trec doar cateva momente si ochii i se închid. Trupul ii devinde moale, ceea ce le ușurează baietilor legatul sforii de jur impreujurul ei.

     Fratii Sakamaki nu aud nimic din ce se întâmplă. Fiecare este ocupat in camera sa cu diferite treburi. Tot cinacul se gandeste doar la ce urmeaza sa mănânce la cină. Nu s-au gandit o secunda ca nu vor avea parte de ea in această seara.
__________

     ㅡ Unde e Yuno? Credeam ca eu voi întârzia la masa, nu ea, spune Laito care tocmai a ajuns.

     ㅡ Nu a ieșit din camera de doua ore. Poate ar trebui sa mergi dupa ea, il îndeamnă Reiji.

     ㅡ Dar nu ii sta in fire sa ne faca sa așteptăm. Oare se simte rau? întreabă Shu.

     ㅡ Laito, de ce mai esti aici? Du-te sus odata.

     ㅡ Ayato, ia mana de pe desert! Mai avem pana acolo!

     ㅡ Mai taci odata, Kanato! Fii atent la ce se zice despre Yuno.
__________

     ㅡ Am ajuns. Cand ne vom primi răsplata promisa?

     La auzul acestor vorbe, Yuno se trezi numaidecât din amețeală. Se afla într-un depozit imens si gol pe dinăuntru, construit din metal. Era bezna peste tot, mai putin deasupra scaunului de care era legata ea. Din tavan atârna un fir lung cu o lustra la capăt - singura sursa de lumina din încăpere.
     Inca nu poate gandi clar, dar aude niste pași venind din fața sa, care se apropie.

     ㅡ Urmati-l pe fratele meu. El va avea grija de voi.

     Imediat ce vocea masculină si-a încheiat propozitia, așa-zisul frate a venit din spatele lui Yuno impreuna cu răpitorii ei. Nu a apucat sa vada fața nimănui.
     La scurt timp dupa ce au plecat, se aud in depărtare țipete si bătăi. Doi oameni cad pe jos si o ușă cu lacăt se inchide, dar fiind si departe, si in întuneric, Yuno tot nu a putut vedea nimic.

     ㅡ Am incercat de ceva timp sa punem mana pe tine. Nu-mi spune ca esti speriată...

     ㅡ Ce e in capul nostru, Shin? Yuno nu poate vorbi daca e legata la gura!

     Shin râde si se apropie de scaunul lui Yuno, pășind in lumina. Ii smulge banda adezivă de la gura, nu prea brutal, dar ea nu reacționează. Se concentrează doar pe fața baiatului - Shin este un vampir de prim-sange pur care nu are pe nimeni altcineva alaturi in afara de fratele lui, Carla, din aceeasi rasă. Yuno i-a mai vazut de nenumărate ori, dar nu isi poate aminti unde.

     ㅡ Chiar esti frumoasa. Stii asta, nu?

     Yuno a apucat sa ii muște un deget pana la sange, datorită colților bine ascuțit.

     ㅡ Ah, idioato! Poate nu realizezi cine e legat de scaun si cine e in picioare acum!

     Shin ii împinge scaunul cu un picior, ceea ce il face sa se răstoarne pe spate.

     ㅡ Las-o in pace, Shin. Nu e momentul.