DESTINY

Capitolul 1

Stau in fata fotoliului în genunchi, înțepenita , speriata si cu lacrimile ce nu se mai opresc. Stau in fata sa, a trupului fara suflet a bunicii mele. Inca nu pot procesa ce s-a întâmplat. Medicii se învârt in jurul sau si al meu iar tot ce fac eu e sa stau nemișcata. Simt mâinile lui tata pe umerii mei încercând sa ma ajute sa ma îndepărtez dar parca sunt lipita de ea, refuzând sa-i dau drumul mâinii bătătorite de atâta munca. Ma dau mai aproape de ea si ii sărut mana rece întreband-o de ce m-a lăsat singura,de ce m-a părăsit. Simt ca rămân fara aer iar ochii încep sa mi se închidă usor-usor, văzând doar negru in fata ochilor.
Ma trezesc cu o durere cumplita de cap simțindu-mi corpul amorțit. Deschid ușor ochii si tot ce vad e mult alb si o silueta ce-mi strânge încet mâna.
-De ce sunt aici? Unde e buni? ma ridic in fund si o caut pe bunica mea insa dau doar de Zayn care își ridica ochii verzi si vizibil plânși
-Bella...bunica ta...e...
Lacrimile au început imediat să-mi cada fara voia mea.
-Te rog spune-mi ca nu e adevărat! Te rog spune-mi ca e acasă si ma așteaptă! Zayn,te rog,spun plângând din ce in ce mai tare, el luandu-ma in brațe si strangandu-ma
-Îmi...îmi pare rău,Bella.. Te rog calmeaza-te
-U..unde e tata?
-E la biserică cu restul familiei. M-a sunat să-mi spună ca ti s-a facut rău si am venit imediat. Abia l-am facut sa ma lase sa am grija de tine cat rezolva el problemele cu tot.
Simțeam din nou ca voi rămâne fara aer atunci cand imagini cu bunica îmi inundaseră mintea. După ceva timp,am fost externata iar Zayn m-a condus acasă.
-Fa un dus si după mergem la biserica, îmi spune in timp ce deschide ușa. Fara sa ma gândesc întru in camera de zi si ma trântesc in genunchi lângă fotoliul bunici. Lacrimile îmi cad fara încetare iar mâinile mele se prăbușesc pe lângă corpul meu lipsit de orice strop de energie. Zayn ma ia in brațe si încearcă sa ma calmeze,ceea ce are efect. Ma adâncesc din ce in ce mai mult in scobitura gatului sau si dau voie lacrimilor sa cada pe obrajii mei lipsiți de vreo culoare "
-De ce ea? De ce a trebuit sa ma părăsească?
-Shh, gata micuțo,sunt aici
Ma ridica si ma conduce până in baie. Da drumul la apa sa se încălzească si ma ajuta sa îmi dau geaca si tenișii jos
-Fa un dus, ma îndruma brunetul de lângă mine
Aprob din cap iar acesta iese din baie. Las hainele sa cada de pe corpul meu albicios si intru sub jetul de apa calda. Îmi simt mușchi relaxandu-se insa din nou imagini cu ea cum își închide ochii ma fac sa alunec pe cabina de dus. Găsesc putina putere de a ma ridica si de a ieși din dus, înfășurându-mi corpul cu prosopul alb pufos. Intru in camera mea si il găsesc pe Zayn stand in fata oglinzi,cu spatele la mine si vorbind la telefon
-Voi avea grija de ea,stați liniștit..spune el in timp ce îmi încolăcesc mâinile in jurul abdomenului sau si-mi așez capul pe spatele lui. Il simt cum tresare la atingerea mea si se grăbește sa termine convorbirea.
-Era tatăl tau..a vrut sa vada cum esti
-Sunt...sunt bine
Acesta se întoarce si ma strânge in brațe,oferindu-mi un sărut pe frunte. Uit de faptul ca sunt doar intr-un prosop așa ca îl rog pe Zayn sa ma lase sa ma schimb. Îmi aleg un set de lenjerie neagra din dantela,bluza neagra si blugii negri,având in vedere ca e toamna afara si sunt in doliu. Ma așez in fata oglinzi prinzandu-mi parul intr-o coada de cal si suspinând.
In drum spre biserica,l-am rugat pe Zayn sa rămână in seara asta la noi. Nu voi putea dormi singura iar el îmi este cel mai bun prieten de cand eram mici,e singurul care ma poate linisti. Tata si restul familiei m-au ținut in brațe si au încercat sa își țină in frau lacrimile insa,au cedat
-Nu plângeți! Bunica nu ar fi vrut s-o faceți. Ea ne vrea zâmbind,ne vrea fericiți nu triști. Ar trebui sa fim fericiți pentru ea,e intr-un loc mai bun,lângă Doamne-Doamne si ne veghează.
Toți ma privesc de parca nu ar ști cum pot rămâne atât de calma. Bunica mi-a zis mereu sa fiu puternica atunci cand nu va mai fi ea. Niciodată nu m-a încurajat sa plang, ci din contra,sa zâmbesc si sa privesc înainte. Stiu ca e lângă mine, fizic nu mai poate,insa in sufletul meu va arde mereu. In drum spre casa l-am rugat pe tata să-l lase pe Zayn la noi,acesta nerefuzandu-ma. Ajunși acasă m-am schimbat si i-am cerut lui Lucas,fratelui meu niste haine de dormit pentru prietenul meu. Nu am putut manca așa cum și-ar fi dorit tata si am ales sa ma bag in pat. L-am forțat pe Zayn sa meargă sa mănânce spunând-i ca ma pun la somn. Ochii mi s-au inchis repede iar imaginea cu ea fara suflare și-a facut imediat apariția trezindu-ma si facandu-ma sa tip. Zayn a intrat imediat in camera luandu-ma in brațe si calmandu-ma. S-a așezat lângă mine si m-a luat in brațe,eu punându-mi capul pe pieptul sau iar acesta oferindu-mi un sărut pe frunte,eu căzând intru-un somn profund.
Dimineața...

Hei dragilor!! Sper ca micul început va atrage. Stiu,e puțin cam scurt pentru început, dar va promit ca celelalte capitole vor fi din ce in ce mai lungi.
Un vot si un comentariu ma vor ajuta enorm
Pupici !!!