Despartirea

511 33 3
                                    

Ajung la pizzeria propusa de Ana pentru a-mi lua "La revedere!" de la toți prietenii.Ii vad pe toți așteptând afara curioși sa afle vestea.Le spun sa intram.Ne-am așezat toți la o masa și aveau fete de "hai spune odată ca suntem curiosi".
-Deci...am o veste destul de nașpa!
-Spune-ne mai repede!zice Daria curioasa.
-Pai părinții au niște afaceri de lunga durata în Constanța și ma voi muta acolo.
Îl vad pe Tudor foarte întristat asa ca îl rog sa vina pana afara.El vine după mine.
-De ce trebuie sa..
Și nu apuca de zis ca buzele noastre s-au unit.Dupa ce am încheiat sărutul din cauza lipsei de aer ii spun:
-Îmi pare foarte rău...nu eu am ales!
Intram în pizzerie și toți sunt foarte triști și îngândurati...Nu apuc sa ma așez pe scaun și toți vin și ma îmbrățișează!Toți erau cu lacrimi în ochi,logic ca eu nu eram mai presus.
Am plecat din pizzeria unde ne-am cunoscut și acum ne-am luat rămas bun!Nu îmi vine sa cred ca trebuie sa îmi părăsesc toți prietenii.Ajunsa acasă mama îmi spune sa ma pregătesc pentru ca plecam.
-Bine!spune eu încercând sa îmi stăpânesc lacrimile în fata ei.In 10 minute am plecat din casa.
Eram în tren.Ma uitam pe fereastra și îmi aminteam toate întâmplările cu prietenii mei care îmi deveniseră frați.

Capitol scris pe ploaie!Va mulțumesc pentru cei 13 ochișori din capitolul anterior.
Ne vedem data viitoare!😙😙

Noul oraș...o mare schimbareUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum