Capitolul 1| Stranger

1.1K 74 0
                                    

Hei inima! Mai ti minte cine sunt? Sunt persoana care mereu zambea, si care mereu si-a dorit sa te tina fericita si protejata ... Imi pare rau, imi pare rau ca nu am reusit sa imi tin promisiunea.

  Obisnuiam sa fim cele mai bune prietene ... ce s-a intamplat? Ei bine, ti minte atunci cand ...

CAPITOLUL 1| Stranger

Afara ploua, noaptea se asternuse deasupra Seulului. Stiti, stau si ma uit pe geam, si ma gandesc ca insusi orasul este un suflet, unul care este format din mii de bucatele, care impreuna fomeaza un intreg, una dintre acele luminite care formeaza bariera de lumina a orasului, este produsul camerei mele, acolo unde eu Park Nana, imi petrec majoritatea timpului, studind pentru a ajunge un medic la fel de bun ca si tatal meu.

Era liniste, doar eu in toata casa, cu siguranta tata si-a uitat umbrela, de aceea intarzie atat de mult, si pe langa toate lucrurile acestea, masina este si la reparat, insa bursc usa de la casa s-a auzit, fiind trantita cu o putere care m-a facut sa tresar.

-Tata! Am spus eu, iesind din camera ca sa il salut, insa cand am deschis usa de la camera, acesta statea in fata usii, plin de sange si tot ud. Privirea mi s-a ingrozit atunci cand am observat ca sangele nu era al sau, ci al unui baiat care atarna ca si mort de umarul tatalui meu.

-Ce s-a intamplat? Am spus eu, simtind cum mirosul de sange cuprinsese toata camera, iar stomacu meu incepuse sa o ia razna.

-Nana, ajuta-ma, pune repede o patura pe patul din dormitorul meu, grabeste-te! Spuse el, tragandu-l pe baiatul respectiv inspre dormitorul tatei.

Am deschis repede dulapul, scotand o patura de culoarea bej, pe care am intins-o repede pe pat.

-Adumi un bol cu apa calda! Spuse tata, incepand sa rupa camasa de pe individ.

Am fugit in bucatarie, luand tot ceea ce era necesar, am dus bolul cu apa in camera, dupa care am fugit in baie, de unde am luat o multime de pansamente si de creme, printre care si trusa de prim-ajutor pe care tata o tinea pentru orice eventualitate.

-Dute de aici acum ... spuse el, luand un bisturiu ...

-Tata, doar nu vrei sa il operezi aici, nu ai ceea ce iti trebuie! Am spus eu speriata si ingrozita.

-Vrei sa moara?! Spuse tata speriandu-ma si mai tare.

Am iesit din camera, inchizand usa in urma mea, atat pe cea de la dormitor cat si pe cea din camera mea.

M-am asezat in pat, auzind un tipat puternic, era cel al baiatului. Doamne, ce a patit de a ajuns in felul acesta? Unele persoane sunt prea curajoase si cred ca niciodata nu vor murii, de aceea nu se apreciaza suficient.

M-am intins in pat, deoarece nu mai aveam nici un chef de teme, plus ca maine era sambata, aveam timp suficient sa termin totul inainte de a pleca la orele de engleza.

Am dat drumul la televizor pentru a nu mai auzi tipetele de durere, si pentru a imi elibera mintea.

Razele de lumina mi-au mangaiat suav fata, m-am ridicat din pat, apropiandu-ma de balconul din camera mea, am deschis usa si am tras adanc aer in piept. O vreme atat de frumoasa.

Am iesit din camera, pasind in bucatarie, am inceput sa imi pregatesc ceva de mancare, insa cand m-am uitat mai bine in ciuveta am vazut ustensilele pline de sange ale tatalui meu, il iubeam, dar uneori era prea dezordonat.

Am strans tot si am facut curat, dupa care am mancat un mar, foametea disparand usor.

-Buna dimineata, spuse tata, pasind in sufragerie.

-Buna dimineata, domnule dezordine ... am spus eu, mergand la televizor.

-Imi pare rau, credeam ca voi apuca sa spal tot pana sa te trezesti ... spuse el zambind.

-Nu-i nimic ... oricum vroiam sa intru la cura de slabit ...

Acesta s-a uitat la mine, dupa care a deschis suav gura.

-Cu se sa te ajut? Am spus eu inainte sa zica el ceva.

-Ma cunosti prea bine ... astazi intru in garda, si voi iesi doar maine dimineata, poti te rog frumos sa ai grija de el?

-De el? Tata, eu nu stiu ce sa fac ...

-Ei haide, nu ai ce sa faci, decat sa ii dai sa manance si sa isi ia niste pastile pe care i le-am pregatit pe noptiera ...

-Dar, tata ... am ore la engleza astazi, nu pot sta cu el ...

-Vorbesc eu cu profesoara, te rog, fa asta pentru mine...

Mi-am dat ochii peste cap, dupa care acesta a zambit, m-a sarutat pe frunte si a iesit pe usa afara.

-Voi barbati ...

Am pregatit ceva de mancare pe o tava, dupa care am intrat in dormitorul tatei.

Am deschis geamul sa se aeriseasca putin, am strans de prin camera hainele rupte si pline de sange, iar ce am mai putut salva le-am bagat in masina de spalat.

-Hei ... Am spus eu, tragandu-mi un scaun langa baiatul cel brunet, care dormea.

Era atat de frumos, incat nu parea omenesc. Avea un chip angelic, niste buze perfecte -chiar daca erau toate crapate- era ca un adevarat star K-POP.

Acesta si-a deschis suav ochii la auzul vocii mele, facandu-mi inima sa tresara in momentul cand ochii sai negrii-caprui se atintisera asupra mea, masurandu-ma din cap pana in picioare.

-Am venit sa iti aduc ceva de mancare ... Am spus, aratandu-i tava de langa mine, acesta intorcandu-si privirea inspre alta parte.

-Trebuie sa mananci, ai pierdut mult sange, trebuie sa te recuperezi ...

-Unde sunt? Spuse el, uitandu-se inspre geam.

-Esti in Seul ... esti acasa la doctorul Park, cel care te-a adus aici ... era tot ranit si plin de sange, ce s-a intamplat?

-Nu imi aduc aminte.

Acesta raspunsese pe un ton sec, dand dovada ca nu era o persoana foarte comunicativa ...

-Cum te numesti? Am spus eu, oarecum curioasa incercand sa ma comport placut cu el.

S-a uitat lung la mine, dupa care si-a intors iarasi privirea inspre alta parte.

-Uite, probabil nu vei sa vorbesti, iti las mancarea aici ... Trebuie sa plec, am mult de invatat, daca vrei ceva, striga "Nana" iar eu voi veni ...

M-am ridicat suav de langa acesta, pasind inspre usa, cand vocea lui mi-a atras atentia.

-Nana? Spuse el.

-Poftim? Am intrebat eu, nu il auzisem bine.

-Ce nume frumos ...

M-am uitat la acesta zambind, insa in cateva secunde privirea lui ma ignorase din nou, facandu-ma sa ma simt prost, am iesit din camera, inchizand suav usa, lasand totusi o crapatura ca sa il pot auzi daca ma striga.

Am strans putin de prin casa, am aerisit bine, dupa care m-am dus in camera, acolo unde am inceput sa imi fac calculele obisnuite la matematica, incercam sa ma concentrez, insa mintea mea era tot la "baiatul mega-ultra dragut din camera alaturata" care desi era tot lovit era atat de sexy...

Doamne, Nana ... la ce te gandesti? Invata, lasate de prostii...

My Boyfriend is a K-POP Star IIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum