My Boyfriend is a K-POP Star II

Capitolul 3|Myungsoo

Inima ... de ce imi faci asta? Sti prea bine ca o sa suferi, amintirile trebuie tratate ca atare, trebuie sa iei ce-i mai bun din ele ... de ce te chinui asa? Uite, sa ne amintim si lucruri bine, vrei?

CAPITOLUL 3| Myungsoo

Am deschis usa de la dormitor, observandu-l cum dormea, m-am retras suav, inchizand usa in urma mea.

-Doarme ... Am spus eu, uitandu-ma la tata. Trebuie sa plec! Am spus eu imbratisandu-l.

-Sa ai grija de tine! Spuse el, inainte ca eu sa inchid usa de la apartament.

Am plecat pe strazile pline ale Seulului, mergand inspre prima statie de autobuz. Era una dintre acele zile insorite in care sufletul se bucura doar cu adierea aerului de primavara, primavara care tocmai sosise si la noi.

Am asteptat in statie,alaturi de niste persoane pe care le stiam din vedere, iar dupa uniforma puteam sa jur ca invatau la liceu de muzica. Nu vorbeam cu ei, de ce? Ei bine nu stiu, nu sunt suficient de curajoasa incat sa intru in vorba cu ei, sunt prea timida.

M-am asezat in autobuz, in locul meu zilnic, in spate de tot, unde era liniste si muzica se auzea perfect, boxa fiind exact in spatele meu.

-Pot? Se auzise o voce, care mi-a atras atentia.

Mi-am intors privirea, inspre un baiat care avea fata toata acoperita, iar pe ochi avea niste ochelari de soare.

-Desigur ... am spus eu, putin surprinsa de infatisarea lui.

Mi-am intors privirea inspre geam, contempland oamenii care mergeau pe strada. Vedeam de la oameni grabiti care vroiau sa ajunga la lucru, pana la parinti care isi ducea copii de manuta la scoala, sau pur si simplu elevi care mergeau la liceu pe jos.

Autobuzul se oprise, iar  tanarul de langa mine, s-a ridicat si a iesit inaintea mea, am iesit si eu in cele din urma, statia fiind exact pe strada scolii mele. Am plecat grabita inspre sala de clasa, deoarece astazi incepeau pregatirile pentru festivalul scolii, care avea sa fie saptamana viitoare.

-Nana! Se auzise o voce.

M-am intors in clipa cand am auzit vocea aceasta familiara, era Laya, prietena mea cea mai buna, si colega de clasa.

-Buna dimineata, am spus eu intampinand-o cu un zambet.

-Ce faci? Spuse ea, mergand la pas cu mine.

-Mai nimic, sincer ... putin obosita ce-i drept, nu am dormit foarte bine aseara, iar gandul ca astazi avem asa de mult de lucru, ma ingrozeste ...

-O sa fie bine, ai sa vezi tu!

Ziua la scoala a trecut repede, oarecum, greu pentru mine pentru ca am umblat incontinuu, dar de povestit, nu am prea multe, am fost tot in echipa de pregatire a festivalului, ceea ce inseamna ca in scoala este un fel de "mini-vacanta".

-Nana!

Mi-am intors privirea, atunci cand niste brate s-au inclestat in jurul taliei mele.

Era Dan, puteam spune cu mana pe inima ca era cel mai dragut baiat din scoala, toate fetele in vroiau, insa pentru mine era doar Danny, baiatul pe care il cunosc de cand aveam trei ani.

-La ora asta se vine la scoala?! Am spus eu, facand pe sora mai mare.

-Hei, morcoveata, nu iti intrece autoritatea, ca sunt mai mare ca si tine ... Spuse el aratandu-mi limba.

Am zambit, dupa care sigur ca tot l-am pedepsit, obligandu-l sa duca niste lazi pana la subsolul scolii.

-Vrei sa te duc acasa? Spuse el, urcandu-se pe motocicleta cea albastra.

-Ti-am spus ca nu imi place sa merg cu aia ...

-O Doamne, am eu grija de tine, mereu am avut ... Spuse el zambind.

-Doar daca promiti ca mergi incet ...

-Promit!

M-am urcat pe motocicleta, tinandu-ma bine de spatele lui, acesta mi-a dat o casca pe care am puso repede pe cap.

-DOAR USOR NU AI MERS!!! Am spus eu, dandu-ma jos de pe motocicleta.

-Ei haide, am mers normal ... uite, am ajuns si repede, spus eel zambind.

-Da, dupa ce era sa murim de doua ori ...

-Doua? Eu credeam ca au fost trei ...

Acesta a inceput sa rada, iar eu am intrat in bloc. Am urcat sus pana la apartament, deschizand usa.

-Am ajuns! Am spus eu obosita, dupa o zi intreaga de munca.

-Hei! Se auzise o voce.

M-am dus in dormitor acolo unde Myungsoo, statea zambitor.

-Ce faci? Cum te simti? Am spus eu, asezandu-ma langa scaunul de langa el.

-Sunt mai bine, in curand voi putea pleca de aici ... Spuse zambind.

M-am intristat putin, dar nu stiu de ce ...

-Deci, mai vrei sa sti ce am patit? Spuse el, zambind.

-Desigur ... Am spus eu fericita.

-Ei bine .... acesta a inceput sa imi povesteasca despre felul in care a fost atacat de o "haita" de oameni prosti, care au incercat sa ii fure lucrurile.

-Pai, si familia ta nu isi face griji? Am spus eu uimita ca nu ii sunase.

-Daca mi-as suna familia ar veni cu siguranta aici, asa mai bine o sa le povestesc dupa, oricum, fratii mei mai mari ma vor strange de gat ...

-Ai frati mai mari? Am spus eu curioasa.

-Da, suficienti ...

Ce tare , trebuie sa fie asa draguti ca si el, ce parinti frumosi trebuie sa aiba.

Am stat toata seara si am povestit alaturi de el, avea noroc, pentru ca daca aveam teme, cu siguranta nu as fi avut timp sa vorbesc cu el.

M-am ridicat de langa el, mergand inspre usa, era tarziu, amandoi trebuia sa ne odihnim.

-Myungsoo ... Am spus eu inainte sa ies.

-Da? Spuse el utiandu-se la mine.

-Multumesc ... pentru faza de ieri.

Acesta a zambit, dupa care am iesit din camera.

M-am dus in camera mea, simtind cum inima imi batea foarte puternic, ce-i cu sentimentul acesta?