Capotolul 3

11 2 3
                                    

S-au intors...

-Hei, prieteni!ii salut eu tinandu-mi celalalt brat strans la piept.

-Buna, Faray-incearca Aiden sa spuna.

-Eu nu sunt prietenul ei.spuse Ethan si trece printre mine si Aiden, lovindu-ne pe ambii in umeri.

M-am intristat. Chiar nu avea nici un motiv sa se comporte asa. As vrea sa-i infig pumnalul ala in cap si sa nu mai il vad.

-E doar mo-

-Apropo!il intrerupse el iar pe Aiden.

Se intoarse si inainta furios spre mine. Ma prinse de mana si ma zgudui.

-Ti-am zis sa te schimbi!continua el la fel de furios.

-Stiu asta. Si o voi face. Imediat ce gasesc niste haine gri.

-Gri? Nu esti atat de pregatita. Albe.

-William a zis ca merit gri.

-Domnul William pentru tine. Doar pentru ca e directorul Institutului nu inseamna ca are mereu dreptate. In privinta asta s-a inselat, deci fa ca mine si nu mai comenta!

A plecat. Era destul de furios, dar eu la fel.

-E foarte suparat. Nu gandeste. Nu-l lua in seama.imi spuse Eveline.

-Nu, Ev! Stii ce? Sunt aici de cateva ore si deja mi-a ajuns pana peste cap. Nu am de gand sa tac, ok?

Am plecat dupa el, dar deja disparuse. Am luat toate usile la rand. Aiden si Eveline erau in spatele meu. Se uitau la mine, apoi unul la celalalt. Si eu eram uimita de fapta mea, dar mi-a ajuns. Aveam nevoie de o explicatie. Urgent.

-Nu mai deschide toate usile!imi spuse Aiden. Camera lui e numarul 234.

-Nu puteai sa-mi zici asta inainte sa intru peste toti oamenii aia?

-Am zis ca o sa fie mai distractiv cand o sa le aud tuturor tipetele de fetite.

-In unele camere chiar erau fetite.il completa Eveline.

-Camerele alea nu aveau haz.

-Nu mai comenta!ii ordona ea.

Am inaintat pana la camera 234. Usa era inchisa. Am batut si nu s-a auzit nimic. Am intrat.

-Iesi!imi spuse el.

-Nu! Ma vei asculta acum. Vom discuta, ok?

-Nu.

-Pacat. Tot o vom face.

-Noi va lasam.spuse Eveline si iesi in fuga cu Aiden incuiand usa.

-Eveline, deschide usa!striga el fugind spre usa si batand cu palma in ea.

-Nu pana nu vorbiti!se aude si vocea ei.

-Eveline, deschide!spuse in timp ce pasii celor 2 se auzeau din ce in ce mai incet. Ev, jur ca daca te prind o sa iti urasti viata si ca ma ai ca verisor! Eveline! Aiden!

-Au plecat, cap sec!

Se intoarse usor cu capul spre mine. Era rosu de furie. A deschis gura, dar a inchis-o la loc rapid.

-Ia loc!spuse el mai mult ca un ordin.

M-am asezat pe patul lui. Era destul de confortabil.

-Deci ce vrei?

-Explicatii.

-In legatura cu ce?

-Cu comportamentul asta al tau.

SubsolulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum