Teroarea şi groaza o simt pe măsură ce mă apropi dar continui să merg...
Când ajung la umbră....(Mă trezesc din patul meu ,agitată ca după un cosmar ,acasa de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat)
Respir uşurată şi încep să mă îmbrac ca să plec la scoală....uitându-mă în oglindă mă gândesc la acel vis şi mi se pare ceva foarte ciudat...Nu îmi aminteam cum am ajuns acasa dupa şcoală şi căutând printre haine îmi găsesc bluza care o purtasem ieri.Avea rupturi şi era murdară şi îmi amintesc de ceea ce s-a întamplat în vis.
Jessica (în gândul meu) : Hmm! Asta e ciudat....
Dupa care merg să iau micul dejun .În bucătărie televizorul era pornit.
Reporterul de la ştirile de dimineaţă: Aseară au fost prinşi cei mai căutaţi golani din oraş.Au venit toţi la poliţie cerând să fie în puşcărie ,strigând si urlând de spaima aşa cum se poate vedea şi în următoarele secventze.
Liderul şi gaşca lui urlă şi fug mâncând pământul spre poliţie : AAAAAA! AJUTOR! WAAAAAAA!!!!!!!!!!!!!!!
Reporterul : Acestea au fost ştirile de dimineaţă. Să aveţi o zi bună.
Eu raman şocată şi îmi dau cu seama că ceea ce sa întâmplat nu a fost un vis...
Jessica : Dar cum? Cine ma adus acasă?
Pe parcurs ce mă gândeam îmi dădeam seama că acel tip, Akira, ascunde ceva ciudat la mijloc dar devin optimistă şi îmi spun că e doar o coincidenţă .
Plec la şcoală şi o dată ajunsă mă duc spre bancă după care îmi este tăiată calea de fetele de la noi din clasă.
Fetele : Hei, Jessica! Spune-ne cum e colegu tău.E draguţ .Ai aflat dacă are prietenă?
Jessica ameţită din toate părţile : Ummm, nu?! Nu am vorbit cu el. Plus că nu am fost aşa atentă aşa că ...sorry (îmi croiez drum printre ele şi merg în bancă.)
Aveam biologie iar profesorul ajunge în clasă spunându-ne despre sistemul respirator.
Pe uşă intră Akira : Buna ziua ....Vă rog acceptaţi-mi scuzele pentru întârzierea mea.
Nu puteam să cred că în aceste zile când mai toţi băieţţi sunt golani există cineva aşa galant.
Profesorul : De sigur Akira. Treci în bancă. Să speram că nu se va mai repeta.
Vine lângă mine şi îşi ia notiţe....
Se sună de pauză şi ieşim cu toţii în curtea şcolii pentru că trebuia femeia de serivici să dea cu mătura pentru că era mizerie mare.
Brock îl înconjuară pe Akira cu băieţţi lui : Hei Newbistule. Te mai crezi aşa mare şmecher acum? Ce ai să faci?
Akira nu arată nici o expresie : Hmph!
Brock : Îţi baţi cumva joc de mine? Pe el băieţi !(Brock e primul care loveşte.)
Akira îl prinde de mană şi îi loveşte pe toţi ceilalţi cu el .Apoi îi dă drumu lui Brock căzând într-un gard viu : Hmph....ce patetic....
Se sună de intrare, a 2a oră fiind tot biologie.
Profesorul : Buna ziua elevi. M-am gândit ce o să facem aşa ca...scoateţi o foaie de hârtie pentru că azi vom da o lucrare de control să verific cât de atenţi aţi fost la ora trecută.
Jessica( în gândul meu) : Aaaaahhhh! Lucrare? Ce naspa.
Primim subiectele şi îl văd pe Akira cum scrie. Scrie mai repede decât dac ar avea cartea în faţă ,pentru că atunci ar mai fi o mica pauză pentru a te uita în carte.Scrie fără oprire timp de vreo 5 minute dupa care îl văd lăsând pixul jos şi stând fără să facă nimic.
Profesorul se uita spre Jessica : Ochii în lucrarea ta.
Mă simt puţin jenată şi încerc să scriu. Întrebările erau destul de grele pentru că erau termeni care iam auzit ora trecută pentru prima dată şi îmi era greu să îmi reamintesc.
Profesorul : Gata. Timpul a expirat.Predaţi lucrările ca să am timp să le şi corectez.
Profesorul strânge lucrările şi se duce la catedră să le corecteze.
Profesorul ajungând la lucrarea lui Akira : Wow Akira! asta e.....asta e.... magnific....scrisul perfect şi...wow de unde ştiai asta? nici măcar nu am pomenit de chestile astea.Sincer, sunt chesti aici care nici măcar nu le ştiam.
Akira : Am citit carţi...şi m-am informat de pe internet. Aveam profesori foarte exigenţi la fosta şcoală.
Profesorul : Waaaa uimitor! 10+ Bravo. O să afişez lucrarea ta în cancelarie să o vadă toţi profesorii.
Orele trec ,iar dupa ore încerc să ma ţin dupa Akira ajungând într-o pădure începând şi o ploaie groaznică cu fulgere.
Simt că mă rătăcesc dar încă îl văd pe Akira şi îl urmăresc după care îl scap din ochi pentru o secundă şi dispare.
Eu mă împiedic de o creangă , iar un fulger loveste un copac acesta căzând spre mine. Am crezut că ăsta îmi e sfârşitul şi încerc să mă calmez. Măcar să mor cu inima calmă.
Dar în faţa mea apare brusc o umbră care prinde copacul doar cu o mână fără nici cea mai mică problemă...El aruncă copacul la departare şi se întoarce spre mine...văzându-l la faţă îmi dau seama că era Akira...
Akira : Ce vrei de mă tot urmareşti?
Jessica simţindu-se jenată se uită la el neputând să zică nimic.
Akira se uită pe sub păr :Răspunde! ....
Jesssica îşi ia inima în dinţi ridicându-se în picioare şi vorbind hotărată : Pentru că vreau să aflu....cine eşti tu?
Akira : Cine sunt eu? Hmph....patetic (întoarce spatele şi începe să facă paşi în depărtare.)
Jessica : Sau mai bine, ce eşti tu?
Akira se opreşte brusc : Se şti despre mine?
Jessica : Eşti diferit....ai un stil diferit de toţi ceilalţi .Baţi pe oricine care te atacă cu o simplă mişcare şi eşti un geniu la orice materie! E chiar bizar .Ce eşti tu? Un fel de robot?
Akira : Hmph! ...(Se uită la mine cu niste ochi malefici pătrunzători de parcă ar vrea să mă omoare .) Pleacă şi uita tot ce ai văzut şi o să măi vezi vreodată dacă nu vrei să te ucid .(Se întoarce şi începe să se îndepărteze.)
Jessica e puţin speriata dar îşi înfruntă teama alergând spre el şi îl prinde în braţe : STAAAI! NU PLECA! VREAU SĂ AFLU CE EŞTI!
Akira se uită adânc în ochii ei şi fioros ridica o mână în sus de parcă ar vrea să o lovească.
Jesssica închide ochii vrând să încaseze lovitura şi....
Dacă vrei să atingi perfectiunea
Aşteapta-te la multă durere
--Va urma--
