De foc îi e suflarea
Şi-nsîngerată-i e vorba;
Călătoreşte pe norii
Nevăzute-i soarte
O voce transcendentă din apus
Ce vine să te ia,
şi prin şoapte să te poarte
Pân-ajungi unde ţi-e locul,
El te ştie cine eşti
şi care ți-e sorocul.
Cine e? De unde vine?
Cauți răspuns, te pierzi
În veşmintele rațiunii...
Îl cauți în depărtări
În infinite planuri
Şi nenumărate zări
Dar cauți prea departe:
Ia o oglindă, o sparge
Închide ochii
Şi priveşte... iată-l!
CITEȘTI
Poezii Frânte/ Spleen
PoetryÎnainte să citiți, gândiți-vă puțin: trăiți in lumea pe care v-o imaginați când erați mici? Nu e ceva profund greşit cu oamenii din jur si cu voi înşivă? Sau poate nu e nimic din toate astea, dar ceva tot e. Ceva frânt, in lume sau in noi... Si de a...
