Spleen

2 0 0
                                    

Astept sa-nceapă filmul
Dar sala-e goală. si simt frigul
Singurătății, planând calm.
Azi, oamenii s-au inchis de bunavoie
In gradina cu ecrane
Culeg stiri,cu garnitura de cancan
Iar la desert, reclame...

Mai demult, culegeam din gradina- zarzavat
Azi- culegem zarvă.
Dar eu mi-am facut un implant cu refuz
Si-am dat drumul la metal,
in venă...

Am mii de ganduri volatile
O cisternă plină
Gata sa-i dau foc
            cu un strop de revoltă.
Insa stau, privesc si sper.
Si... disper!

Filmul incepe, nu mai e ca pe vremuri
Si-mi vine sa plâng:
Actorii sunt de carton
Muzica nu-i de vioara, nici saxofon
Si nici de sintetizator- e sintetica si-atat!

Ma uit, totusi, la actori:
Nu mai poartă pana la palarie,
Căci suntem in pana de haiduci
Dar avem brigade de muncitori:

Muncim, areul sa il plătim
Iar aerul ne-ajuta mai departe sa muncim
Ca sa platim- cum ce? aerul

Dar cu ce ne stingem setea dup-o zi de munca?
Bem apa de ploaie, căci are gust bun.
Dar mai buna-i mâncarea de fast-food...

Pierdut in gânduri uit de film,
Tac pe dinafara si-n suflet iti strig:
Suntem închisi in minciuna-stiu ca nu ma crezi
Suntem tristi fiindca nu stim ce e tristetea sincera
Si sincer, ne mințim
Doar ca sa avem ce sa mai vorbim.
Nu vezi?

*varianta a 2a pentru poezia de pe copertă

Poezii Frânte/ SpleenUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum