Capitolul 1 -Scrisoarea

51 1 0
                                    

Anii au trecut,iar eu am crescut.Sunt mai inalta ca bunica acum,iar parul meu saten a disparut facandu-se un blond deschis.

Acum sunt in clasa a 9-a la liceul "Lei".Am intrat in clasa cu cea mai buna prietena a mea Rouzi.Defapt adevarautl ei nume este Roxana.Eu ii spun Rouzi pentru ca in clasele mici se imbraca numai in roz,precum o printesa.Rouzi mi-a fost alaturi de la bun inceput.Ei nu ia pasat ca eu sunt fata care mereu se imbraca in negru si statea departe de ceilalti.

Imi amintesc si acum acea zi de 14 ianuarie,eram in clasa a 2-a, cand Rouzi si-a facut curaj si ma intrebat daca vreau sa fiu cea mai buna prietena a ei.Desi eram retrasa si diferita de ceilalti cpoii,ei nu i-a pasat.

De atunci suntem cele mai bune prietene.Cand am aflat ca am intrat in acelasi liceu si in aceeasi clasa am fost enorm de fericite si ne-am bucurat in felul nostrum specific,adica tinandune una pe ceealalta de maini,tipand si sarind in sus.

De la Rouzi am invatat un lucru important si anume faptul ca nu conteaza daca ai sau nu parinti.Ceea ce conteaza este sa ai o persoana care sa te iubeasca.Credeam ca povestea mea e trista dar pe parcurs am aflat ca Rouzi este adoptata deoarece parinti ei au facut acident cu masina si au murit.

Ciar daca eu nu stiu nimic despre parinti mei stiu ca ei sunt acolo undeva si ca intro zi voi afla cine sunt si de ce m-au lasat in grija bunici si au plecat.

Maine urmeaza sa implinesc 16 ani. Iar bunica mi-a promis ca anul acesta de ziua mea vom merge intr-un loc special.

Evident ca Rouzi va veni cu mine,ea mereu vine cu mine oriunde merge eu este si ea prezenta langa mine sa ma sustine.Si asta ma bucura mult.

Urmatoarea zi la scoala,decum am intrat pe usa i-am auzit pe colegi mei zicand :

- La multi ani Alexis!!!

- Multumesc foarte mult!!!,spun eu total surprinsa, cum de stiu ei cand este ziua mea ?!

Din spatele clasei o vad pe Rouzi venind spre mine cu o cutie mare cu gauri in ea.Hmmm.....dubios! Oare ce se afla acolo.

- Ce mai astepti sarbatorito deschideti cadul!,tipa Rouzi catre mine.

Cand am deschis cutia am rams total socata,Rouzi stia de ani buni ca imi doresc un catel si uite ca la 16 ani am primit ce imi doaream.Oare poate fi ziua asta mai ciudata de atat ?

- Aaaa.....!Este un pui de catel.Nu pot sa cred !,exclam eu.

- Stiam ca iti doresti un pui de catel de mult timp,dar acum a fost cel mai bun moment pentru un asemenea cadou!,spuse Rouzi catre mine.

- Multulmesc,multumesc,multumesc, esti cea mai buna prietene din lume!!!exclam eu strangando in brate pe Rouzi.

- Nu imi multumi doar mie,multumestele tuturor.Cu toti am contribuit la cadoul tau sa sti !

- Atunci va multumesc din inima tuturor!!!si chiar era pentru prima data cnad imi doream sa imi strang in brate toti colegi.

- Ei bine cum ii vei pune numele?ma intreaba ea curiuasa.

- Cred ca o sa o cheme Laydy,ii raspund eu curiuasei mele prietene.

- Ce nume frumos,cum te-ai gandit la el ?intreaba ea la fel de curiuasa.

- Pai ma gandeam ca e fetita si cand va creste va devein o doamna,ii raspund eu.

- Hmm....interesanta ideea la care te-ai gandit pentru ai pune nume.

Ce pot sa zic asa e Rouzi de obicei foarte curiuasa.Dupa ore am mers acasa impruna cu Rouzi si cu micuta mea Laydy.Cand am ajuns acasa bunica sa speriat cand am intrat pe usa in brate cu Laydy.

- Ce faci cu puil acela de catel?ma intreabat ea destul de speriata.

- Acesta este cadul ei din parea colegilor de clasa,ii raspunde Rouzi.

Atunici sa linistit si mi-a spus ca un caine adduce si o responsabilitate cu el.Iar eu i-am spus ca stiu ce am de facut.

Curiuasa am intrebato daca a primit vreo scrisoare de la parinti mei.Iar ea mi-a raspuns ca da.

Atunic am inceput sa tip de fericire iar Rouzi odata cu mine.Am luat scrisoare in mana si am inceput sa citesc cu voce tare :

- Draga noastra Alexis ne este extrem de dor de tine.Si am vrea sa venim sa te vedem dar nu putem.Ne pare extem de rau ca nu putem fi langa tine.Dar sa sti ca ori unde am fi noi te iubim foarte mult. Semnat : Mama si Tata

Dup ce am citit scrisoarea am inceput sa plang.Iar Rouzi speriata ma intrebat de ce plang.Iar eu i-am raspuns ca plang de fericire deoarece stiu ca ei sunt in viata si ca ori unde ar fi ma iubesc.

Suflet inghetatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum