Capitolul 3

92 9 1
                                    

Era ora 8 dimineata si aveam cel mai dulce somn posibil. Cand deodata aud telefonul sunand. Ma trezesc si ma uit crucis la telefon. Era Corina.

-Aloo? De ce ma suni in miezul noptii? spun eu somnoroasa.

-In primul rand, nu e miezul noptii, e 8 dimineata. Si de ce nu ai venit la sala? Azi e competitia, ai uitat?

-Poooftiiim? Cred ca am probleme cu urechile. Ai spus cumva ca azi e competitia?

-Da. Imbraca-te repede si vino la sala! spune Corina si inchide telefonul.

Offf! Deci asta era tactica Ginei! Stia ca o voi intrece, asa ca nu m-a anuntat si pe mine cand e campionatul. Ce javra!

Ma rog, am trecut peste chestia asta si am sarit din pat, m-am imbracat cu ceva la intamplare, mi-am dat de vreo doua ori cu peria prin par, mi-am luat rucsacul cu echipamentul, un mar si o ciocolata si am plecat. In mod normal, as fi mers pe jos, dar mi-ar fi luat cam jumatate de ora, asa ca am luat autobuzul. Pe tot drumul am mancat ca sparta, iar ceilalti pasageri deja incepeau sa se uite urat la mine.

Am ajuns, m-am grabit in vestiar, m-am imbracat repede si am intrat in sala. Erau, asa cum mi s-a spus, oameni din toata Romania si Bulgaria. Din fericire pentru mine, nu incepusera inca. Iar halterofilii erau si ei prezenti. Proful ne-a spus ca acum avem niste timp liber, in care sa ne pregatim sufleteste pentru examen. Mdeah, pe mine ma durea undeva de pregatirea sufleteasca. Am luat-o pe Corina langa mine si am facut o scurta incalzire, apoi am repetat cateva miscari acrobatice.

Proful ne-a zis sa ne oprim si sa ne aliniem in fata comisiei.

Bun. Cat i-a examinat pe cei incepatori, am stat cu Corina, Alina si Daria si chiar ne-am simtit bine. Dar apoi, cand au anuntat inceperea examinarii avansatilor, au aparut emotiile. Simteam ca stomacul meu mai avea putin si exploda, iar capul meu vuia neincetat, de parca ar fi primit 1000 de pumni. Si abia daca imi mai aminteam programa de examinare, adica ce miscari trebuia sa stiu ca sa iau examenul. Mi-am stors creierul, in timp ce profii se uitau pe niste foi spre a ne cauta numele. Si in mod miraculos, mi-am amintit programa. Si a inceput sa ne examineze. Gina se descurca de minune, la fel si eu. Dar o miscare ne-a cam dat de gandit. I-am comandat creierului meu sa functioneze. Dar mintea mea era goala. Deodata, CPU usage a trecut din 0% la 100%. Asa ca am reusit sa imi aduc aminte miscarea. Trebuia sa sar, sa ma rasucesc in aer, apoi... I-am soptit Corinei ce trebuia sa faca, apoi ne-am sincronizat si am facut miscarea. Comisia a dat din cap aprobator. Pe urma a anuntat rezultatele...

-Adamescu Corina, 9,65, PROMOVAT!!

Ce bine de Corina... Ea mereu a fost in top 3. Iar eu pe primul loc mereu. Dar acum nu mai sunt asa de sigura de mine...

-Constantinescu Gina, 7,35. Gina, va trebui sa dai din nou examenul.

Gina plangea. Si nu ca mi-ar parea rau. A primit ceea ce a meritat.

-Baciu Daria, 9,40, PROMOVAT!!

-Filipescu Coralia, 10,00,FELICITARI!! LOCUL 1!!!!! Ai fost sigura pe tine si se vede ca ai muncit mult!

NU IMI VENEA SA CRED. In niciun caz nu am fost sigura pe mine. Dar de muncit, chiar am muncit. Mi-a fost inmanata cupa si toti vroiau sa imi stranga mana sau sa ma imbratiseze. Si Robert m-a imbratisat si mi-a soptit la ureche:

-Felicitari, mato!

Iar eu am ras si i-am zis:

-Miau.

Pana la urma, ziua asta s-a dovedit a fi foarte buna, in ciuda inceputului si a emotiilor, nu-i asa?

Love's PowerUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum