I'll Make You Mine!

Capitolul 3.

~~DIN PERSPECTIVA LUI ALEXANDER~~

- Ok, știu că sunt eu mai lent de felul meu, dar ce dracu s-a întâmplat cu tine, Zen??!!

- Xan, te rog să nu folosești un astfel de limbaj neadecvat, suntem într-o școală.

- Mai lasă-mă cu școala!

Spun eu și îl apuc de gulerul cămășii. Da cămașă, Zen poartă o fucking cămașă în loc de obișnuitele lui tricouri negre cu mesaje morbide și/sau obscene. Mă uit fix în ochii lui și îl scutur încercând să îl trezesc la realitate.

- Ce ai fumat, Zen?! Începi să mă sperii!

- Xan, dragul meu prieten, eu nu mai fumez de mai bine de o săptămână.

- Poftim?!

Stai așa, ăsta sigur e Zen?! Băiatul din fața mea pe care îl scutur eu chiar acum sigur e Zen?! Adică la cum arată acum chiar nu sunt sigur că e el. În doar o săptămână, de când a pus ochii pe Joseph, s-a schimbat complet! Și-a vopsit părul la loc în culoarea lui naturală, și-a scos toate piercingurile, inelele, lanțurile, brățările, și acum e îmbrăcat în... haine normale! Ceva clar nu e în regulă!

- Zen, uită-te la mine! Te obligă cineva să faci asta? Ești în pericol?!

Întreb eu, simțind cum panica începe să pună stăpânire pe mine.

- Despre ce tot vorbești, Xan? Nimeni nu mă obligă să fac nimic. Așa sunt eu acum și ar trebui să te obișnuiești cu noua mea imagine. Nu îmi stă bine?

- Nu spun că nu îți stă bine, dar unde îți sunt hainele negre? Unde sunt accesoriile? Unde e mirosul de fum de țigară?!

- Deja ți-am spus că m-am lăsat de fumat.

Zen s-a lăsat de fumat... Zen s-a lăsat de fumat!!! Băiatul care spunea că moare dacă nu băga în el cel puțin un pachet de țigări pe zi S-A LĂSAT DE FUMAT!!! Băiatul pe care îl cunosc de o viață, care mă pune să îi introduc țigări în școală, într-o fucking săptămână s-a lăsat de fumat!!! Asta nu poate fi adevărat! E imposibil! Așa ceva nu se poate întâmpla! Nu mă înțelegeți greșit, pe de o parte mă bucur, mereu i-am spus să se lase, dar nu m-a ascultat niciodată, totuși schimbarea asta a lui e prea drastică! Parcă nu mai e el însuși, iar asta nu-mi place deloc. Nu mai arată ca prietenul meu pe care îl știu de o viață, iar acum nici nu se mai comportă ca el.

- D-De ce?

Întreb eu terifiat.

- Pentru că Joey a spus că nu îi plac băieții care fumează.

Spune el cu un rânjet pe față. Nu știu ce s-a întâmplat între ei, dar știu sigur că s-a întâmplat ceva. Zen s-a schimbat prea mult în doar o săptămână. Ce prea mult?! Nici măcar nu îl mai recunosc! E greșit că vreau să îl rănesc pe Joseph chiar acum? Chiar îmi doresc asta foarte mult! Cine e el să-i spună lui Zen să se schimbe? Cine e el să-mi schimbe prietenul?!

~~DIN PERSPECTIVA LUI ZEN~~

- Xan, poți te rog să îmi dai drumul? Îmi șifonezi cămașa.

Xan îmi dă drumul și se uită în jos. Îl privesc confuz, cu o sprânceană ridicată.

- Xan?

Încerc eu să îi atrag atenția.

- Zen?

- Da?

- Care e scopul tău?

Șoptește el, evitând în continuare să mă privească în ochi. Clipesc în mod repetat, neînțelegând ce vrea să spună cu asta.