{4}

24 2 3
                                    

Analizez atent ce era in jurul meu...
-deci....Cum te simți?întreabă Angie
-B-bine ,spun bâlbâindu-mă
-Sigur?Spune Irene arătând catre mâna mea bandajata
*facepalm ,ce ma gândeam ca voi scăpa de o morala de zile mari??Nu....numai sa ajung acasa si se începe:(
Băiatul ăla de lângă Irene ,a plecat sa anunțe doctorul ca m-am trezit.
Imediat se reîntoarce...
-Deci ....domnisoara cum te simti?intreaba doctorul
-Bine,un pic slăbită ,spun cu un zâmbet tâmp pe față.
-Atunci in 3 zile veți fi externata din spital.Spune Doctorul facandu-si notițe pe o foaie.
Dupa pleacă,trantind usa in urma sa.
-Te lăsăm sa te odihnesti,spune Irene .
-Va multumesc mult...dar unde e Katy?spun făcând o față de copil mic .
-A-ă-ă ....nu stiu nimic,spune si pleaca grăbită

Ma întorc pe o parte pe alta pana cand adorm.
-KAAAATYYY!!Nu am spus NU!chiar nu înțelegi? uneori esti mai bătută in cap ca mine.
-Diana TACI!daca fac stiu ce fac spune si sare de pe stâncă,lasandu-ma alergând pana la margine si cu Şiroaie de lacrimi pe față.
-Wai Copkile!ce e cu tine?
-Mmm?Cine e?
-Fiic'ta spune pe un ton dur ,dar totusi drăguț.
Numai Kate putea da asa un răspuns.Am inceput a plânge.
-De ce plângi?Spune ea pe un ton mieros.
-Nu e nimic.
***(trec trei zile până la externare)
John imi ia putinele haine care le am si le duce la masină ,Angie si Irene  deja erau acolo,iar eu Trebuia sa dau cheile la recepție ,cobor scările până cand mă lovesc de cineva
-Uita-te  pe unde mergi,te rog mult spun eu iritată
-De ce as face-o?Doar am spus ca ma vei vedea si simti ...spune cu un zâmbet pervers pe față.
Rămân cu gura întredeschisă si observ ca el deja a plecat ,iar eu inca eram in mijlocul holului încercând sa prelucrez ce s-a întâmplat.Ma ridic si am plecat spre masina.Irene intreaba cu o fata confuză:
-Unde ai fost ?A durat asa mult sa dai niste chei?
-Aaaa nuuu...doar ca....doar s-a blocat liftul...Stai.Spitalul nu are lift,in ce m-am băgat?
Angie se uită la mine cu o spranceana ridicata,Da din umeri si a fost o liniste de mormânt până am ajuns acasă.....Casa asta..
Atâtea lucruri intr-un timp atât de scurt.....
Intru in casă...Ma aranjez si vin jos...Toți erau in jurul mesei rotunde,cu privirile atintite spre mine,Imi dau seama ce urmează
-S-A întâmplat ceva?întreb cu o fata de copil nevinovat .
-Păi....ce s-a intamplat?Chiar atat de mult țineai la Danyel?Era nevoie sa te tai intr-o pădure?Spune Irene pe un ton de mama autoritară....
-Păi....nu stiu cum sa spun ....Iti voi spune cand Vom fi singure....
-Mergeți sus si discutați dupa vin eu si vom discuta ..ok  Di?Spun Angie la fel de autoritara ca Irene...John era plecat acasa probabil avea sa revină sa locuiască cu mine pt.ca Irene trebuie sa ma supravegheze si e nevoie sa isi ia si  "scumpul puisor".Ajungem sus .....
-Deci?Intreba Irene
-Păi....Danyel era un ipocrit imbecil scăpat in cap,dar totusi avea un farmec aparte....Da nu avea control asupra mea pt. ca la unele suceste mintea invers pe când la mine e doar pe jumătate.
-Clar ....Spune Irene cu un zâmbet mare pe față,dar stiai ca toate se puteau de ocolit muuulte daca imi spuneai de la inceput.
-Păi....da murmur eu si încep a lacrima...
Irene ma îmbrățișeaZă prietenește... Fata asta e perfectă.
-Deci.  .....Dupa ce discuți cu Angie vrei sa mergem la cumpărături?Intreaba Irene.
-Sigur,spun si afisez un zâmbet trist.
Coboram împreună si o zarim pe Angie care Sărea pe canapea ca o schizofreica.Eu cu Irene ne uităm crucis la ea.
-Copilaș?e totul bine întreb eu confuză.
-Nu ,nu e bine,e perfect ,am fost admisă la una din cele mai prestigioase facultăți din Canada pt. a mă lansa in Politică ,spune si sare pe mine si Irene.
-Hoooo!Spune Irene,mai încet daca imi rup ceva tu plătești tratamentul cu banii tăi de viitoare politiciana,zice totul pe un Ton ironic.
-Ooops,spune Angie cu o față de cățeluș plouat.
-Si cand pleci?Întreb eu.
-La sfarsitul verii ,in august ,spune Angie uitandu-se in jos.
Cum? nu e posibil asa ceva.....Nu se putea intampla ,Angie era una din cele mai bune prietene ale mele.Nu putea fi adevărat,dar era,vroiam sa fie un vis din care ma voi trezi in curând.Încep a plange in hohote si alerg până in camera mea.
Angie vine  dupa mine.Bate la usă
-Intra!spun eu cu un ton mai mult stins decât viu.
Angie ma cuprinde cu manutele ei firave.
-Nu plânge,imi spune stergandu-mi Lacrimile.
-Nu,ma bucur pt. tine vei ajunge un om mare.Bravo!Mint eu ,încercând sa par convingătoare.Intr-adevăr ma bucuram pt. ea ,dar nu voi mai avea acei ochi cristalini langa mine,acele vorbe mangaietoare care uneori te pot face sa mori de râs ,datorită umorului utilizat,acel zâmbet sincer si acea voce senină.Toate astea nu vor mai fi lângă mine.
-Vom ține legatura promit!Spune Angie,încercând sa isi stăpânească lacrimile.Va fi totul ok.
Irene probabil e jos încercând sa faca un discurs de consolare pt. mine.Piorfect.
-Angie,chiar daca a rămas putin timp până cand vei pleca(suntem in Iunie,Serbarea de sfarsit de an a fost cât am fost in spital,sunt scutită de examene si restul pt.ca sunt olimpică a Liceului)Hai sa facem ca astea 2 luni sa fie superbe,de neuitat spun eu cu un ton de superioritate ca un copil mic ce a reusit sa isi lege sireturile de la încălțăminte.
Angie cand aude începe a zâmbi si ma îmbrățișează încât cad pe pat intr-o pozitie nu tocmai potrivită.
-Daaa,spune Angie bătând din palme,zici ca eram eu cand găseam Cadouri sub brad.
-Deci...alt ceva nimic?întreb eu cu un zâmbet straniu
-Aaaaa,Danyel ,nu stiu daca era ceva intre tine si el,dar eu cred ca era dat fiind faptul cum tu il priveai tot timpul si el la tine,si ce a fost zilele astea.Am vrut sa iti spun ca Eu pt. el eram ca o sora,mereu il susțineam si ii dădeam sfaturi cu fetele,O stii pe Ginny?Roscata care  a umblat cu toti baietii din ŞCOALĂ?
-Logic e in clasa paralelă...
-Pai,.......Danyel a facut ce a avut de facut cu ea.Spune Angie uitandu-se undeva la un punct imaginar de pe perete.
Auzind astea nu puteam intelege nimic eram in aer.Dar totusi nu pot spune ca sufeream doar datorită faptului ca nu era nimic intre noi,dar daca nu era ,de ce m-am tăiat?Pfff probabil nu stiu era o explicatie,dar nu mai distingeam nimic.
-Pfff...treaba lui..Nu a fost nimic intre noi ....Spun rece chiar daca pe dinăuntru incercam sa urlu.
-Sigur?
-Sigur.,Spun eu aproape tipand la Angie
-Mmm ok,spune Angie,usor speriată.Trebuie sa plec,mama m-a sunat .
-Ok.Spun eu cu un zâmbet tâmp pe față.
-Pa scumpo.
-Pa pa ,spun eu cu un strop de aroganță in voce.
Dupa ce Angie pleaca ,merg jos,unde le văd pe Kate si Irene.
-KAATY!Copkilash ce cauti aici?
-Sa o vad pe soacra-ta, spune aceasta dandu-si ochii peste cap.
-Ai auzit vestea?intreb uitandu-ma in jos.
-Mda,Angie Pleacă.Spune tristă.
Irene se uita la noi si spune.
-Haideți sa vedem,poate ii pregătim o...
-SURPRIZĂ!Spun eu si Kate la unison.
-Mda ...Spune Irene mândră de noi,cu petrecerea de rămas-Bun pt.Angie vedem peste ceva timp.Acum la cumpărături!zice si arată spre usă.
-Ok...
-Nu inteleg,unde e John?întreba Irene usor confuză.Imediat il sun si dupa plecam.
-Mh.-Murmură Katy.
Irene's POV
Unde e John?Unde putea fi?Doamne ce om?Am o presimțire nu chiar bună.Văd numarul lui si apas instantaneu pt. a-l apela.
-Alo?John?O primesti acasă!!!
-Alo!Spune o voce groasă ,stai asta nu e John.Vino pe Aleea Verde in 15 min.Daca nu vii, il vei vedea pe John,doar ca nu viu.Timpul se scurge.
Ooo nu nu...Cât se poate ?închid apelul si am plecat cu o viteză mare spre Aleea Verde,masina era la John si eram nevoită sa merg pe jos.Pana cand văd o bicicletă a cui este  va primi o recompensa.Situațiile disperate cer masuri disperate si am plecat Pe bicicletă spre Aleea Verde.Aud Strigătul Dianei si al lui Kate din urma mea.
-Irene!
Nu puteam raspunde ,plângeam si pedalam cu putere.Inca un pic,un pic,fac stanga la colt si sunt pe Alee.
DIANA'S POV
Observ ca Irene închide telefonul si merge înainte mai repede ca de obicei.Se vedea ca are lacrimi pe față.Eu cu Kate din Urma ei până observăm ca se îndrepta spre Aleea Verde.
-Irene!Voiam sa ii spun ca cele mai multe acte de violenta se comit acolo
Nu mi-a răspuns si pedala mai cu putere.De unde naiba a scos bicicleta aia?Mmn ok,inainte.Kate alerga alaturi de mine,eram aproape de Irene coteste la stânga si e pe Aleea Verde.
Eu cu Katy ne ascundem dupa un tufis.Observăm doi tipi înalți si bine făcuți,dar daca sincer semănau a Gorile de la Zoo nu a Oameni,care țineau un individ de ambele mâini,omul acela avea o bucată de material in jurul ochilor,un alt cimpanzeu Avea pistolul la tampla celui cu esarfa la ochi,stai ala cu esarfa era...era
John.Oooo nu,maimutele au incurcat-o.
-Deci?Intreaba ala cu pistolul,unde iti e Amica?
-Deci cine esti Imbecilule?Intreaba Irene pe un ton rece si dur.Mergea tot mai aproape de cela cu pistolul ,cu dinții inclestati si cu privirea rece,pe fața ei se citea mânia ,iar cred ca putea sa omoare pe cineva cu mâinile goale.Nu o mai vazuseram pe Irene in asa stare niciodată,nicicând,niciunde.
-Mai faci un pas ...TRAG!Spune cimpanzeul...sau ...Sau....daca il vrei pe băiatul asta viu si întreg,spune-mi unde o pot găsi pe Diana Higacings?
-Cine e si asta?Face Irene pe nestiutoarea.
-Nu fa pe PROASTA,Irene ,daca il vrei pe John viu!
-Ce nevoie ai de Aceasta Diana?Întreba Irene cu o spranceană ridicată.
-Trebuie sa vorbesc cu ea ceva!Si nu mai bate capul,fara intrebari stupide.
Brusc simt ca ceva ma ridica.Oo nu numai nu asta.O gorila jegoasa m-a atins cu labele sale nespălate.
-Ipocrit scăpat in cap,Da-mi pace.Strig cu putere si il calc pe picior ,dar Animala are putere nu glumă.
-Diana,Dulceață,unde ai fost?Intreaba maimuta cu pistolul ,acestia îl dezleagă pe John  si lasă arma.
Toți se indreptau spre mine.Kate s-A târât până la margine unde era pistolul si brusc ,2 maimute jos,rămâne gorila...Asta e greu, deodata cade si asta,Irene le ia pistoalele din buzunare si am plecat spre masina lui John.Eram mai mult terifiati,decât speriați,dar bine ca am scăpat,totul datorită lui Kate,care m-a scăpat de Mini-grădina Zoo.John merge cu o viteza nebună până acasa,cum poliția nu l-a prins? sau nu am facut accident?Straniu.
-Kate?
-Da?
-Merci mult pt.tot.Esti SUPER.
-Da aud des.Nu e pentru ce.Doar nu te lăsăm pe mâna la avortatii aia.Esti prea buna pt.niste prosti  ca ei.
-So cute....Scumpete mica...Te iubesc ..am mai spus?glasuiesc tragand-o de obraji
-Ai spus.Zice Katy cu un zâmbet dulce.
-E seara....Nici cumpărături ,nici nimic.. Zice Irene usor bosumflata ,trantindu-se pe canapea.
-Mâine tot e o zi,zic eu ridicând un deget în semn de victorie.
John era la bucătărie ,dând pe gat o ceasca de ceai de musetel,spunând rugăciuni de mulțumire pt.ca a scăpat nevătămat fizic.
Epuizată dupa ziua de azi,am plecat in dus,voi sta acolo vreo 2 ore.Era ora 11 seara,Perfect,Irene a rămas cu John aranjand totul in camera sa.Irene cu John în aceeasi camera,va trebui sa ma acomodez cu asta.Kate va dormi la mine azi,a vorbit cu mama ei,si i-a spus ca rămâne pt. ca până acum am ajutat-o sa recapituleze materia la cateva discipline,MAESTRU MINCIUNĂ.Am spus ca semănam.
Am fost la baie,Dupa mine a intrat Katy,am plecat la Irene sa ii urez "Noapte buna".Cand am intrat ,dormea alaturi de John,erau asa de drăguți,prea drăguți.Am venit inapoi in camera,Kate dormea ca un copilaș mic,cu parul nearanjat,in toate părțile si picioarele inca un pic si erau pe perete,m-am aranjat langa ea si am adormit instant.Azi a FOST O ZI LUNGA SI NIMENI  Maine nu mi-o va strica.
Gata,NEW PERSONAL RECORD: Capitol de 2132 de cuv.Sper ca va place cartea scriti in comentarii opiniile.Copkilashi va pwp dulce💋❤
P.S.:imi cer scUze pt.greselile gramaticale.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jun 26, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Nobody....Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum