Iubirea doare[NU CITITI.NEVOIE DE EDITARE MAJORA]

Animalul cu chip de om sau omul cu chip de animal?

           Stau pe canapeaua din cameră și privesc pierdută pe geam.Picăturile reci de ploaie se izbesc violent de geam,ca și cum ar vrea să intre în cameră,să îmi țină de urât.De ce am parte numai de lucruri rele?De ce nu mă iubește și pe mine Dumnezeu?De ce destinul meu este să stau închisă într-o cameră și să fiu batjocorită și rănită de un monstru,de un animal?Toate astea se întâmplă numai din vina mamei.Este numai vina ei.Ea m-a dat pe mâna acestui nebun,asta numai pentru bani. 

Flashback:

       Mă uitam liniștită la Tom și Jerry.Dintr-o dată,cineva bate la ușă.Mama iese din bucătărie și deschide ușa.În casă intră un bărbat înalt,bine făcut,blond,cu ochi căprui,îmbrăcat cu un palton negru cu nasturi,o pereche de blugi rupți iar în picioare avea niște bocanci negrii.Nu părea să aibă mai mult de treizeci de ani. 

            -Scumpo,poți să vii aici?mă întreabă mama pe un ton dulce. 

  

           -Desigur,mamă. 

  

     Închid televizorul și mă îndrept spre ieșire. Când ajung lângă ușă,bărbatul se uită la mine,și mă examinează din cap până în picioare,după care dă din cap în semn de aprobare. 

  

          -Tu trebuie să te duci cu omul acesta.îmi spunea în timp ce mă mângâia pe cap. 

  

       -De ce,mamă?Eu nu vreau să merg cu el,vreau să stau cu tine.spun hotărâtă în timp ce îmi încrucișez brațele.

      Auzind răspunsul meu,bărbatul se încruntă și se uită la mama. 

  

        -Scumpo,știu că vrei să stai cu mine,dar trebuie să merg în Anglia. 

  

        -Și de ce nu mă iei cu tine? 

  

       -Dragă mea,șeful nu mă lasă să merg cu tine,și oricum e un loc prea periculos pentru tine. 

  

      -Și dacă pățești ceva?Dacă nu te mai întorci?întreb eu în timp ce pe chip îmi curg câteva lacrimi reci și sărate. 

  

     -Nu o să pățesc nimic și o să mă întorc,promit.spune această în timp ce îmi pupa creștetul capului. 

  

       -Dar tot vreau să merg cu tine. 

  

      -Te rog scumpo,nu vreau să pățești nimic. 

    -Bine mamă.Când plecăm?întrebam în timp ce îmi lăsam capul în jos. 

  

     -Acum.spune ridincand puțin sprânceana/

  

     -Bine.Să știi că te iubesc foarte mult.rostesc înainte să izbucnesc în plâns și să îi sar în brațe.