Iubirea doare[NU CITITI.NEVOIE DE EDITARE MAJORA]

Esti enervant!

            Nu stiu cum si cand,dar m-am trezit in avion.Hmph,cred ca Dan m-a luat in brate si m-a urcat in avion.Ma rog,drumul a durat cinci zile.Si mama,ce plictiseala a fost!Cel putin am avut laptopul,ca altfel eram la spitalul de nebuni pana acum.La aeroportul din Japonia,ne astepta una din masinile lui Dan.La hotel ajungem la cinci dimineata.In fata cladirii ne asteapta un majordom care ne ia bagajele.Intram in hotel,iar Dan se duce la receptie ca sa ia cheile de la apartament.

                       -la ce etaj suntem?il intreb eu cu un zambet pe buze.

                      -Eu la douazeci si tu la nouasprezece.spune el indiferent.

                      -Aha.Ia stai un pic,stam la etaje diferite?

                 -Normal.Ce?Sa nu-mi spui ca tu credeai ca o sa stam la acelasi etaj,in aceeasi camera?spune Dan in timp ce pufneste intr-un ras batjocoritor.Ce prostuta poti fi.Acum hai,sa te duc pe tine la etajul tau.

                -Nu am nevoie de ajutorul tau!Doar da-mi cheile si imi gasesc singura camera!strig eu la el

       In urmatorul moment nu ma trezesc cu o morala,ci cu o...palma.Nu imi vine sa cred ca a indraznit sa ma plesneasca!

             -Data viitoare cand mi te mai adresezi,ai grija pe ce ton si ce spui,ai inteles?spune el cu un ton grav.

      Tot ce pot face e sa dau din cap in semn de aprobare.Dan si-a dat ochii peste cap,m-a luat de mana si m-a tras intr-un lift.Nu stiu de ce,dar cuvintele lui m-au ranit de data asta.Pana acum nu mi-a pasat,dar acum m-a facut sa ma simt...infantila.Poate are dreptate.Cat de proasta am putut fi?Cum am putut sa cred ca noi doi o sa stam la acelasi etaj in aceeasi camera?Sunt atat de proasta!Niciodata,absolut niciodata acest om nu o sa aiba sentimente,nici pentru mine,nici pentru altcineva.Doamne,si cand ma gandesc ca in ziua atacului mai aveam putin si credeam ca Dan s-a schimbat.Imi vine sa ma spanzur cand ma gandesc ca aproape am crezut o asemenea prostie!Proasta,proasta,proasta!

             -Artemis!

             -Aa!Cine?Ce?Cum?Unde arde?ma trezesc eu ca o nebuna.

       Acum sunt sigura ca am devenit  nebuna.Dan se uita la mine cu o fata gen:"Ce naiba mai are si fata asta?".

             -Biine,ma rog,asta e camera ta.Maine,la noua si jumatate sa fii la mine in camera.

            -Ce?De ce?intreb eu revoltata.

       -Off,nu mai pune atatea intrebari si intra in camera.spune Dan evident enervat de intrebarile mele.

      -Bine.cedez eu.Om rece,fara inima care o sa traiasca singur intr-o casa din Irlanda impreuna cu trei pisici,o iguana,doi caini si un peste.spun eu incet.

         -Ce ai spus?

         -Nimic.Noapte buna!

   Off,agasant om!Ce camera!Peretii camerei sunt vopsiti cu o nuanta de albastru marin,im mijlocul camerei se afla un pat de doua persoane cu baldachin,lipit de peretele din dreapta se afla un dulap din lemn de cires,langa pat se afla doua masute pe care stau asezate doua lampi albastre cu delfini pe ei,in dreapta dulapului se afla fereastra care are vedere spre oras,iarin dreptul usii apartamentului se afla usa care duce spre baie,care e "dotata" cu o chiuveta transparenta,in mijlocul camerei se afla vana invelita in gresie rosie,iar langa chiuveta se afla dulapiorul cu prosoapele si celelalte chestii.

    Mi-as face un dus,dar mi-e prea lene sa ma mai misc.Cred ca ma asez in pat.Ce zic eu "asez"?Ma arunc la propriu in pat.Ahh,cum sa adorm?Stiu,sa fredonez!

   Incep sa fredonez o melodie in greaca,pe care mi-o canta tata pe vremea cand era in viata.In cele din urma pic intr-un somn fara vise.