Iubirea doare[NU CITITI.NEVOIE DE EDITARE MAJORA]

O calatorie si mai mult

              

             A doua zi,îmi ridic capul și mă uit împrejur.Se pare că sunt în mașina lui Dan.De ce sunt în mașină și nu sunt în pat?Mă ridic alarmată și îl văd pe Dan în față.Se pare că în mână ține un document.Încerc să văd ce scrie,dar nu apuc să citesc primul cuvânt că Dan întoarce foaia. 

                       -Se pare că în sfârșit te-ai trezit. 

  

                      -Ce naiba caut eu în masină și unde mergem?spun eu mai mult răstit. 

  

                     -În primul rând,ai grijă pe ce ton vorbești,și în al doilea rând,mergem în Japonia.spune el indiferent. 

  

                   -Nu înțeleg ce căutăm noi acolo. 

  

                   -Am eu acolo  o firmă care se pare că are probleme. 

  

                  -ȘI pe mine de ce m-ai luat? 

  

                 -Chiar atât de prost mă crezi?Dacă te lăsam acasă,sigur încercai să fugi.Sau te-ai fi sinucis. 

  

                 -Ba nu aș fi făcut așa!încerc să îmi iau apărarea. 

                 -Ba da!Acum taci,trebuie să completez un formular.Dacă dă naiba să deschizi gura,o să te desfigurez.                

       Doamne,ce om!Dacă mi se face rău?Ce fac?Dar totuși,mai bine nu spun nimic,nu am chef să mă bată din nou.Acum,ce să fac eu timp de 6 zile?Laptopul e la Dan,revistele sunt din 1999,priveliștea e un dezastru,nu pot să pornesc muzica,iar telefonul meu e descărcat.De ce mereu când vreau să fac și eu ceva,toate sunt descărcate sau sunt praf?Of,cred că îmi mai rămâne să mă culc.Dar nu am somn,cum naiba o să adorm?Cred că o să îi cer laptopul lui Dan.Urați-mi noroc. 

                -D-D-Dan?

            -Da Artemis?spune el în timp ce afișează...un zâmbet cald!?Stai ce,acum câteva minute mi-a zis că mă desfigurează,și acum zâmbește?A băut ceva și nu am observat eu?

             -Poți să îmi dai laptopul,te rog?

             -Sigur.Uite-l.

            -M-mulțumesc.

          Ăsta tocmai a zâmbit?Clar,sunt la camera ascunsă.Să mă aștept ca o maimuță să îmi sară în față cu un tort pe care scrie "A fost o farsă!Dan nu îți va zâmbi niciodată!"?Nu cred,dar totuși,cred că își bate joc de mine.În fine,să întru puțin pe net.Hei,se pare că Dan și-a lăsat un fișier deschis.Nu cred că ar trebui să-l citesc...Deci,să vedem ce în fișier.Ce dracu?E o poză a unei fete.De ce mă mai mir?O doamne,e un contract de vânzare!Are de gând să vândă un suflet!Omul asta e nebun.Nu,nu o să îl laș să facă asta,o să șterg fișierul.Știam că e un om fără suflet,dar nu credeam că e chiar așa de rău.Până la urmă,e un om,nu îl poți negocia. 

          -Artemis,ai găsit un fișier deschis cumva?mă întreabă Dan alarmat.

       Ți-ai adus amine cam târziu,prostule.

         -Nu,de ce?întreb eu cu un zâmbet inocent pe față.

          -Întrebam doar.

       Era să fiu prinsă.Ia stai,dacă tot am laptopul,de ce să nu mă uit eu prin toate fișierele lui?Cine știe ce mai ascunde.O uite un fișier interesant:Stone magazine.Ce o fi în el?Ce nai....o doamne,femei dezbrăcate!Aaaa și filmulețe în care fac...pervers afurisit obsedat de..gata,nu mă mai uit,mi-a ajuns un folder că să mă învăț minte.Cred că mai bine mă uit la știri.Uite un titlu interesant:"Criminalul Dan Smith a fost dat în urmărire.Familia victimei sale vrea că el să plătească".Bietul om,ce-o să indu....ia stai,Dan Smith!?Ăsta e Dan!O doamne,a comis o crimă!Pe cine a omorât?"Omul de afaceri Dan Smith a ucis o tânără de optsprezece ani.Domnul Smith e dat în urmarie internațională.La toate granițele,îl așteaptă câte o echipă de polițiști înarmați.Dacă domnul va opune rezistență și nu se va preda de bunăvoie,polițiștii îl vor răni,iar pedeapsa care îi va fi dată de procurori se va dubla.Familia tinerei spune că acesta i-ar fi făcut avansuri fiicei lor,iar ea le-ar fi refuzat într-un mod politicos,și,din cauza nervilor,a scos un pistol și a împușcat-o în cap.Când domnul Smith va fi prins,va începe procesul".Doamne,simt cum îmi fuge pământul de sub picioare.Nu se poate,nu el a comis crima.Știu că e nebun,dar nu ar omorî pe nimeni.Dacă el nu știe în ce e băgat?Trebuie să-i spun. 

          -Dan?întreb aproape șoptit.

          -Da Artemis?

        -Citește.spun eu în timp ce îi dau laptopul.

   Nici nu citeste bine primul cuvânt că ochii i se fac cât două farfurii.Se pare că el nu știa de chestia asta.

       -Ce dracu?Dar eu nu am omorât pe nimeni.Și nu am făcut avansuri la nici o fată.Mă rog,poate la două-trei,dar aveau peste douăzeci de ani.

      -Nu asta contează acum,acum contează să aflăm cine ți-a înscenat asta.

       -Mai întâi de toate,trebuie să scăpăm de polițaii de la graniță.

      -Și cum scăpăm de ei?

 Stă puțin pe gânduri,după care îi apare un rânjet malefic pe față.

      -Am o idee.spune acesta în timp ce se uită la mine.

 O doamne,știu la ce se gândește.Mereu a vrut să facă asta.

     -O,nu,nu asta.

    -O,ba da.