Beratung (Sfatul)

103 3 3
                                    

     Clasa a 12-a se terminase. Bacul l-am luat si abea mi-am depus CV-ul pentru facultatea de drept din Dubai. Aveam de gand sa ma mut acolo, bine asta doar in cazul in care as fi intrat la cea mai buna facultate de drept ceea ce era aproape imposibil. Jack nu s-a decis inca in privinta  unei facultati si eram destul de trista privind acest aspect. Mereu bateam apropouri dar el nu ma baga in seama. Imi doream tare mult sa ne mutam amandoi in Dubai dar daca nu se gandea la o facultate sau macar la un loc de munca aveam sa stam despartiti. Aduceam adeseori aceasta problema in discutii dar el se baza pe faptul ca nu voi intra la acea facultate si ca voi face facultatea de drept chiar in orasul nostru. 

    Avand in vedere faptul ca aveam deja 19 ani si jumatate mi-am permis sa ma mut impreuna cu Jack. Vorbisem cu ai mei si bineinteles ca au fost de acord cu decizia mea. Mama  era foarte trista si ma suna zilnic spunandu-mi ca ii este dor de mine si ca ma pot intoarce acasa oricand doresc. Of,of mamica mea cea scumpa imi era si mie dor de ea si o vizitam mai mereu dar imi lipseau clatitele ei de dimineata si tachinarile ei. 

     In vara aceea am mers alaturi de Jack si inca cativa prieteni la mare. Ne-am distrat pe cinste timp de doua saptamani in care petrecerile de noapte faceau parte din rutina noastra. Acum trebuia sa ne intoarcem acasa. Dupa un drum lung de aproape 12 ore am ajuns la destinatie. Am verificat posta, iar inauntru pe langa cateva facturi se afla si plicul decisiv. Cel prin care aflam daca am fost acceptata sau nu la facultatea din Dubai.

-Jack!!! A venit!!

-Cine a venit?

-Plicul!

-Care plic?

-Plicul in care este hotarat viitorul meu. Esti pregatit sa il dechidem?

-Da! Haide!

             Cu sinceritate va spunem ca am fost impresionati de rezultatele scolare obtinute de dumneavoastra.................(BLA, BLA, BLA)..................... Ati fost acceaptata in institutul nostru.......

-OOOOOOOOOODAAAAAAAAAAAAAAAA!!!!! Ce bine! Ce bine! Sunt atat de fericitaaa!!

-Felicitari! Stiam ca vei reusi!

-Dar....

-Dar ce?

-Ce vom face de acum?

-Acum tu vei pleca la facultate, iar eu te voi astepta sa te intorci.

-Dar nu vreau sa te tin in loc. Trebuie sa mergi inainte. Pe drumul tau.

-Drumul meu este alaturi de tine si sunt convins ca ne va fi bine si la distanta.

-Ai dreptate. Vom reusi.

          Aveam indoieli in legatura cu decizia luata dar eram sigura ca vom fi bine. 

          Venise data de 9 septembrie,iar eu ma pornisem spre Dubai. Vorbeam aproape zilnic cu Jack dar deja observasem o racire in relatia noastra. Il iubeam incontinuare dar de la plecarea mea el se schimbase. Niste prieteni din tara imi spuneau ca s-a apucat de droguri si ca nu era de loc in regula. Nu ii credeam la inceput dar apoi aflasem ca asta se intampla. "Il voi intreba ce a patit"

-Hei Jack!

-Hei pisicuto! Ce faci? Cand te intorci?

-Sunt bine. Voi reveni in tara imediat ce se termina semestrul. Peste doua saptamani.

-Imi este tare dor de tine.

-Si mie de tine. Esti in regula?

-Da! De ce nu as fi?

-Nu stiu. Am auzit niste lucruri.

-Ce anume ai auzit mai exact?

-Spunea cineva ca ai inceput sa...stii tu.....te droghezi. Este adevarat?

-Mmmm,,,,

-Este adevarat? intreb eu inspaimantata

-..............

-Raspunde-mi!\

-......................

               Chiar in acel moment am inchis laptop.ul si am inceput sa plang. Atunci un amic de al meu a patruns in camera si m-a imbratisat. Numele lui era Damian.

-Ce ai patit Lola? Ce s-a intamplat? De ce plangi?

                 M-am ridicat de pe podea si am inceput sa-i povestesc ce s-a intamplat. I-am spus totul despre mine si Jack. Simteam nevoia sa ma descarc.

-Iti dai seama ca nu te merita asa este? ma intreaba el mai mult de cat fustrat

-Nu stiu ce sa spun...

-Stiu eu! Esti o persoana minunata cu un caracter puternic si un sistem de valori bine format. De ce te lasi calcata in picioare de unul ca el? Te credeam altfel. Haide sterge-ti lacrimile si vin-o cu mine la cafeneaua din campus.

                Damian zicea ca va trebui sa-l uit. Avea dreptate, iar eu eram nevoita sa ii ascult sfatul... 

AtitudineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum