'' 20$ si 30 de centi este totalul.'' Imi spune casiera pe un ton calm si cu un zambet dragut.
Achit totalul si parasesc supermarketul mergand in drum spre casa.
Imediat ce ajung acasa sunt asaltata de Alexia,aceasta luandu-mi sacosele si cautand dulciurile,mai exact,borcanul de Nutella.
Ea: ''UNDE E BORCANUL DE NUTELLA,FEMEIE?!'' Imi spune ea pe un ton destul de ridicat.
'Eu: 'Verifica sacosa galbena.''
Fericita,isi gaseste borcanul de Nutella si pleaca topaind spre televizorul din living room.
Aceasta sunt eu. Ma numesc Isabela Sapphire. Am 15 ani si locuiesc in Londra. Un oras minunat! Parintii mei sunt plecati in America, din cauza locului de munca. Mai exact, in New York City. Mdaa, nu am avut de ales, asa ca a trebuit sa raman aici. Acum locuiesc cu Alexia. Cea mai buna prietena a mea.
*Flashback in copilarie*
Totul a inceput in vara anului 2002. Aveam 4 ani. Ma jucam afara, printre flori, cand deodata simt o lovitura zdravana pe umar. Ma uit mai atent si realizez ca m-a lovit o minge. Una mare, rosie, cu multe buline albe. Un ''ouch'' mi-a scapat printre buze. Ma intorc pentru a investiga cine e faptasul, vinovatul viitoarei mele vanatai. Vad o fetita, cam de-o seama cu mine. Nu o mai vazusem niciodata pe strada. Insa remarc rochita in care era imbracata, fiindca semana leit cu cea in care eram eu imbracata. Las asta deoparte si ma duc la ea nervoasa.
Eu: ''De ce m-ai lovit cu mingea?!''
'Ea: 'Scuze, nu am vrut. Imi pare rau.''
'Eu: 'Bine, te iert. Ai noroc de rochita. Cum te cheama?''
'Ea: 'Alexia. Pe tine?''
Eu: ''Isabela. Vrei sa ne jucam impreuna cu mingea ta?''
Ea: ''Ar fi grozav!''
Ma duc si fug dupa minge. Incepem amandoua sa ne jucam. Totul e bine si frumos,pana cand...
Voce de femeie: ''Alexiaaa! Hai la masaaa!''
Ea: ''Imi pare rau, ma cheama mama... Mi-a placut foarte mult sa ma joc cu tine!'' Imi spune ea, zambind.
Eu: ''Locuiesti aici?'' spun eu aratand spre casa ei, aparent, vecina cu a mea.
Ea ''Da. Abia m-am mutat aici.''
*se aude din nou vocea mamei* ''Alexiaaa! Vii?''
Ea: ''Vin acum,mamaaa! Isabela,trebuie sa plec. Ne vedem mai tarziu? Eu oricum ies afara dupa ce mananc.''
Eu: ''Sigur! Ne vedem mai tarziu! Paaa!''
Ea: ''Paaa!'' *fugind spre casa ei*
Dupa ce a plecat Alexia, eu m-am dus la vecinul meu, Mircea.
Mircea e bunul meu prieten din copilarie. Mereu ne jucam impreuna, stateam afara, faceam glume, chestii de genu' . Mai mereu eram unul langa altul. La pachet.
Cand ajung la poarta lui Mircea, incep sa strig:
''Mirceaaa! Mirceaaa!''
El: *Imi deschide poarta* ''Zi ce vrei. ''
Eu: Nu vreau nimic.
El: ''Daca vrei dulciuri, sa stii ca nu iti dau decat o bomboana.''
Mdaa.. Inca din copilarie era un bad ass.
Eu: ''Oh,haidee,trebuie sa iti povestesc neaparat ce mi s-a intamplat!''
Eu si Mircea ne-am dus la locul nostru secret din spatele casei mele. Acolo era locul in care stateam de obicei.
Imediat ce am ajuns acolo, ne-am asezat pe iarba si i-am povestit totul. Fiecare detaliu. Chiar si de rochita Alexiei.
