E doar un pervers //RinRei fanfiction//

=13=

A/N : Ok, am înțeles, fără momente pornografice. Bine de știut, lol

    Oricum, scuze că mi-a luat atâta să postez. Idfk, n-am avut starea necesară și abia azi mi-am mai revenit puțin și mdap. S-ar putea să postez mai rar perioada asta, deci vă rog fără "next". Înțeleg că, fiind proză scurtă, ar trebui să pot posta mai des, dar uite că nu-i așa și sper că inţelegeţi asta.

    Ca să mă revanșez puțin am să postez două capitole azi. De asemenea vreau să clarific ceva - Rin și Nagisa nu se cunosc în realitate. Da, știu unul de altul, dar doar fiindcă îl au prieten comun pe Haru, iar Nagisa se are bine cu sora lui Rin, Gou. La fel și la Rei, el îi știe doar pe Nagisa și Gou.

    Well, spor la citit! ✌

Twpsyn

------

    Rin nu știa ce să mai facă. Trecuseră cât? O zi? Două?

    Nu, trecuseră fix patru zile. Patru zile nenorocite în care Rei refuza să răspundâ la apeluri și mesaje.

    Rin începea să devină îngrijorat. O fi spus sau făcut ceva greșit? Și dacă da, ce?

    Roșcatul pur și simplu nu voia să se gândească la faptul că Rei a pățit ceva. Pur și simplu nu putea să se gândească la asta. Spera să fie până la urmă vina lui sau, și mai bine, să fie ocupat și să n-aiba timp de vorbit. Până la urmă era în clasa cu Nagisa, primul an, și-

   — Nagisa! Aia e!

    Imediat apucă telefonul, căutând în disperare numărul Nagisei pe care își aminti la un moment dat că nu-l are și caută ca prostul degeaba.

   — Ok, îl sun pe Haru atunci.

    Cât timp telefonul apela numărul iubitorului de apă Rin se mișca prin toată camera, încercând să scape de nervi ce-i avea. Nici măcar nu se înțelegea în acea clipă. De ce făcea asta? Până la urmă nu-l știa de mult timp pe tip, la ce să se îngrijoreze atâta pentru el. Poate trebuia să închidă apelul și să se pună pe învățat, ca orice elev conștin-

   — Ce vrei? Vocea lui Haru se fâcu auzită la capătul celălalt al telefonului, făcându-l pe Rin să-și revină cu capul pe pământ.

   — Haru~ De când n-am mai vorbit! Ce mai face sexoșenia mea?

   — Din nou, ce vrei?

   — Haru! Știi că nu-i bine să vorbești la telefon în piscină! Dacă-l scapi în apă!

   — Ăla e Makoto?

   — Urgh, da.

   — HEI MAKOTO, IUBIRE. TE SALUTĂ BUNUCUL CE TE-A SATISFĂCUT ASEARĂ!

    Un mic rânjet apăru pe chipul lui Rin în timp ce auzea acel "He?!" din partea lui Makoto, deja imaginându-și prietenul roșu tot la față. Ce iubea să-l tachineze.

   — Rin, zi-mi ce vrei sau voi închide apelul. Vorbi Haru, ignorând ceea ce a spus Rin mai devreme.

   — Bine, bine, argh. Cu tine nu se mai poate glumi, jur. Ar trebui să nu mai ieși la întâlnire așa de des cu apa și să-ți faci o viață socială. Poate mai ieși și tu în oraș cu vreo fa-

    Rin se opri din vorbit imediat ce observă faptul că Haru îi închise telefonul în nas. Din nou.

   "Trebuia să mă aștept la asta"