=4=

264 42 3
                                    

    Ceasul veșnic prezent în centrul oraşului îi indică lui Rei că ora 15 venea cu pași rapizi.

    Băiatul tocmai ce-și terminase orele de la școală, acum alergând în drumul lui spre casă, cum îi era obiceiul.

    Când își auzi soneria telefonului sunând începu să o ia la pas, din nou răspunzând apelului fără ca măcar să verifice dacă știa sau nu numărul.

   — Alo?

   — Tot eu sunt. Poți vorbi?

   — De fapt... Nu prea.

   — Păcat. Cam când ai putea vorbi? Când pot să te sun?

   Pentru o clipă Rei încremeni, neștiind ce să facă. Cum creierul nu mai voia să gândească rațional îi răspunse cu prima oră ce-i veni în minte, aceea fiind ora la care-și termină lecțiile zilnic.

   — La 9.

   — Mrrr, la 9 noaptea, huh? Ok bunucule, cum îți este dorința. O să încerc să rezolv erecţia provocată de vocea ta până atunci~ Ciao~

E doar un pervers //RinRei fanfiction//Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum