The Heartbreak Chronicles-TRADUSA

[Bk1] Chapter 5

Drumul spre penthouse a fost pe putin spus ciudat. Nu doar ca eram panicata, dar paznicul se uita la noi ca la niste criminali. Era chel si purta o casca si ochelari intunecati cum poarta agentii FBI in filme. Daca nu era atat de infricosator probabil as fi ras.

Cand liftul a ajuns, am inghitit in sec pentru a nu vomita pe pantofii omului. Nu ar fi iesit bine...

Usile s-au deschis. Pentru un moment m-am gandit ca nu o sa ne lase chelul sa iesim din lift, dar apoi s-a dat din cale.

Mai era un paznic la intrarea in penthouse. Parea mai prietenos. "Se pare ca ati gasit putin noroc de la pranz." Cand m-am apropiat, l-am recunoscut pe tafnosul de la semnarea de autografe. "Tu." Uitand complet de Drew, m-am uitat la barbat inca nervoasa de mai devreme. Daca nu ar fi taiat randul fix la noi...

El a ras. "Da, eu. Numele meu e Mike. Incantat sa va cunosc."

Fratele meu a dat mana cu Mike. "Si eu ma bucur sa te cunosc. Eu sunt Drew."

Cand nu am spus nimic, Drew m-a inghiontit. "Stella." am mormait.

Mike a ras. "Fioroasa, nu? Nu ma mir ca Oliver te-a invitat aici. Mereu i-au placut fetele infipte." a facut cu ochiul. Ce ar vrea sa insemne asta? Drew m-a inghiontit din nou de parca ar fi stiut ca am de gand sa izbucnesc din nou. "Dar tu," a spus Mike intorcandu-se spre Drew. "Cum ai ajuns tu aici? Nu am mai vazut nici un fan baiat..."

"Nu sunt fan." a raspuns Drew repede. "Sunt fratele ei."

Mike a aprobat din cap. "Asta e bine. Trebuie sa fii atent la baietii astia. Aduc numai probleme."

"Mersi, o sa tin minte asta." a spus Drew. "Ma bucur sa te cunosc."

"Si eu. Sa va distrati." a spus Mike si ne-a lasat sa intram.

Stomacul meu se invartea.

"Hei?" a strigat Drew. Usa s-a trantit in urma noastra. Locul era linistit iar eu m-am uitat spre fratele meu.

"Poate iau cina?" a spus el.

"Pai, se pare ca nu e nimeni aici. Sa mergem." am spus. Drew m-a luat de mana si m-a tras de-a lungul holului pana am ajuns in sufragerie. "Haide, Drew! Da-mi drumul!"

S-a oprit in sufragerie, mi-a dat drumul la mana si a inspectat confuz.

"Inca nu e nimeni aici." am soptit. Nu stiam de ce soptesc, dar nu ma simteam bine sa stric linistea camerei. Apoi, in mod neasteptat, cantecul din Misiune Imposibila a rasunat in incapere.

"Foc!" a strigat cineva. Am ridicat un picior in aer cand trei baieti au iesit de dupa canapea. "Te-am prins, Oliver!"

O multime de obiecte au fost aruncate spre noi. Ceva verde si lipicios mi-a atins umarul. M-am uitat spre camera mea inspaimantata ca vreo chestie stranie ar ajunge pe ea, dar era bine.  Inainte sa mai fiu lovita cu ceva, am luat-o de la gat. Curelusa mi s-a prins in par dar am reusit sa o scot la timp; un balon cu apa mi s-a spart pe piept, udandu-mi tricoul complet.

"Oh rahat! Anuleaza misiunea" a strigat unul dintre baieti. Cand atacul s-a oprit, ne-am uitat unii la altii, Drew si cu mine cu ochii mari si gurile deschise.

"Ce naiba?" a spus tipul cu muschi.

"Pai, asta nu e deloc ciudat." a adaugat tipul cu ochelari scarpinandu-si ceafa.

"Nu, deloc." a raspuns Drew luandu-si o pereche de boxeri de pe cap. Pe langa rufele murdare si baloanele cu apa, au mai aruncat in noi si cu Cheetos. Chestia verde de pe umarul meu arata ciudat.

"Idiotul ala mic ne-a tras pe sfoara!" a spus Muschi.  "Scuze pentru asta." a spus incercand sa ia ceva de pe umarul lui Drew.

"Um, nici o problema." a spus Drew. Amandoi eram lipsiti de cuvinte.

Tipul cu ochelari a venit spre noi. "Da, cum a spus JJ. Ne pare rau." Tinea mana intinsa. "Eu sunt Xander, apropo."

"Acela e Alec." a spus JJ aratand in spatele lui. Baiatul numit Alec nu a scos nici un sunet de cand am pasit in apartament. Doar a aprobat din cap cand noi ne-am uitat spre el.

"Eu sunt Drew." a spus fratele meu strangand mana lui Xander. "Ea e sora mea Stella."

JJ si Xander se uitau la mine. "Hei, tu esti fata din lift!"

"Stai, i-ai intalnit pe toti?" a intrebat Drew uitandu-se spre mine.

"Mai mult a tipat la noi, dar da." a spus Xander zambind. Nu voiam sa ma uit la fratele meu pentru ca stiam ca e incruntat. Am ridicat din umeri. "Scuze pentru asta. Nu eram intr-o pasa buna."

Xander a facut cu mana. "Nu, nu e nici o problema, dar banuiesc ca Oliver te-a invitat aici?"

"Da, nu v-a spus? E vreo problema?" a intrebat Drew parand ingrijorat.

"Acel mic...." a spus JJ ignorand intrebarea lui Drew. JJ s-a intors spre Xander. "Probabil ne-a auzit vorbind despre farsa cand eram in camera ta. Ti-am spus ca asculta."

"Despre ce vorbiti mai exact?" am intrebat simtindu-ma pe dinafara.

JJ a oftat. "Sa spunem ca avem un razboi in desfasurare. Oliver adora sa faca farse. Saptamana trecuta a pus somnifere in sucul meu inainte de un interviu. Am sforait pe tot parcursul interviului."

"Da," a continuat Xander. "Incercam sa i-o facem de ani, asa ca atunci cand a zis ca iese sa salute niste fani ne-am decis sa planuim ceva. Probabil a auzit si apoi v-a invitat pe amandoi stiind ca veti ajunge inaintea lui."

Drew a ridicat sprancenele, cu siguranta enervat. "Pai, nu a fost prea dragut din partea lui."

"Nu-i asa? Poate inca putem reusi." a spus JJ.

"Da, grabiti-va. Sa umplem alte baloane." a spus Xander. S-a uitat pe tricoul meu. "Scuze din nou pentru asta."

Am clatinat din cap spunand ca nu e nimic.

Simtindu-se mai putin vinovat, Xander mi-a zambit si apoi baietii au inceput sa se pregateasca.  "Ok oameni, trebuie sa ne grabim."

Usa de la intrare s-a deschis. "Curajoasa incercare JJ, dar mereu voi fi mai bun." a spus Oliver dand buzna in camera. Si-a descheiat jacheta si a aruncat-o pe canapea.

"Omule," a mormait JJ. "De cand asculti acolo?" Oliver, care a ajuns in bucatarie, a ridicat din umeri. "Cine a spus ca ascultam? Poate nu faceam asta."

Toata lumea se uita la el. "Dupa tot planul asta mi s-a facut foame."

"Plan? Ai folosit oameni nevinovati ca scut. Mie imi pare patetic." a spus JJ. "Cred ca ai fi putut sa faci mai bine."

"Inocenti?" a spus Oliver. "Ea nu e inocenta." a aratat in directia mea cu un cutit murdar. "Fara suparare, dar ai meritat-o. Scuze, inca nu-ti stiu numele."

"E Stella." am spus incet. Nu stiam daca ar trebui sa fiu rusinata sau nervoasa.

"Nu, nu merita. Toata lumea are dreptul la opinie. Esti doar suparat ca ti-a luat muzica peste picior." m-a aparat JJ.

"Trebuia sa ii fi vazut fata. Scotea fum pe urechi cand ne-am intors in camera." a ras Xander. "Nu l-am vazut asa de cand a cazut de pe scena in Atlanta."

"Nu eram nervos ca nu ii place muzica noastra." a spus Oliver. Se uita la sandwich-ul pe care l-a facut inainte sa muste nervos din el.

"Pai, atunci de ce?" a intrebat Xander.

"De ce nu o intrebi pe ea?" a sugerat Oliver cu gura plina.

Toti baietii s-au intors pentru a se uita la mine. "E ceva ce nu stim noi?" a intrebat JJ. Cand a vazut camera care era la gatul meu a inceput sa rada.

JJ s-a intors spre Oliver. "Asta e perfect." abia a reusit sa spuna, inca razand.

"Nu inteleg." a spus Xander confuz.

Ranjind, JJ s-a dus spre Oliver si si-a batut prietenul pe spate. "Se intampla ca Oliver si Stella deja s-au cunoscut."

"Inca sunt confuz." a spus Xander.

"Fotografa." Toata lumea s-a intors spre Alec. E primul lucru pe care l-a spus de cand am pasit in penthouse. S-a uitat la mine inainte sa isi mute ochii spre camera. Nu a mai spus nimic altceva.

"Corect." a spus JJ dupa ce toata lumea a inteles ce a spus Alec. "E fata de la Starbucks."