Au trecut patru ani de când Jeff a plecat.Imi e dor de el.Astăzi e ziua lui de nastere.As vrea tare mult sa ii spun la multi ani!Dar,e departe plecat.Oare,cum arata?S-a schimbat mult?Ce prieteni are?Oare,are iubita?Are 18 ani pana la urma,m-aș mira sa nu aiba,e charismatic de felul lui,ma rog,daca ii dai sansa si se straduieste.Gandurile mi-au fost alungate de vocea mamei mele.
-Gaby pot sa intru?
-Sigur.
- Am sa merg in oras sa fac cateva cumparaturi,nu stiu exact cat o sa imi ia.Daca se intampla ceva sa ma suni.
-Sigur mama,ai grija!
Mi-a zambit dupa a inchis usa incet.Bun,sunt singura,acum ce?
Daca era Jeff inca aici,mergeam direct la el si imi pierdeam timpul cu el dar asa,imi voi pierde timpul uitandu-ma la niste seriale sau ceva emisiuni ca o batranica cu sapte pisici.
Mi-am luat niste snacks-uri si am inceput sa butonez telecomanda plictisita incercand sa ies din starea asta monotona.Cum tot mutam canalele am ajuns la stiri.
Am zis sa dau o sansa stirilor,poate s-a intamplat ceva interesant dar in marea majoritate era vorba doar despre vedete care au avut probabil zece divorturi pana acum si scandalurile ce urmau sa vina.La un moment dat am vrut sa mut dar dintr-o data a aparut o stire de ultima ora.-"Cetatenii unui oras sunt in panica dupa gasirea unor cadavre intr-o padure.Acestea au fost gasite intr-o stare cumplita de nedescris,vom afla mai multe in cateva momente.Va rugam,ramaneti cu noi."
Incheie prezentatoarea cu un zambet fals.Ok,am zis ca imi doresc ceva interesant dar nici chiar asa.
La auzirea acestor stiri mi-a inghetat sangele.Cadavre,cam cate mai exact?Cinci,patru,zece?
Si in ce oras?Sper ca mama e ok!
Ar trebui sa o sun!
Ma ridic rapid de pe canapea si ma indrept spre telefonul fix.Cand butonez numarul de telefon al mamei prezentatoarea apare din nou pe ecranul televizorului mult mai ingrijorata de data aceasta.
Fara sa imi dau seama,m-am oprit din butonat si am inceput sa ascult cu atentie ce se spunea la televizor.-"Politia ne anunta ca la fata locului se gasesc tot mai multe cadavre.Numarul lor se afla acum la 12.Acum sunt indentificate iar politia ne sfatuieste sa ne incuiem in case,sa avem la indemana arme cu ce sa ne protejam.Cel mai probabil este vorba de un criminal in serie care nu va inceta in curand sa verse sange a unor oameni nevinovati.Va rugam,aveti grija de voi.Sa aveti o seara frumoasa si linistita."
12 cadavre?!Doamne fereste!Trebuie sa o sun pe mama neaparat!Am format numarul tremurand de frica si ingrijorare.Sper ca mama sa fie bine!Am asteptat sa raspunda dar dintr-o data s-a luat curentul in toata casa.Am scapat un tipat scurt scapand telefonul pe jos.
Ce ma fac?!E intuneric bezna!Nu are rost sa caut acum telefonul,mai bine caut o lanterna!
Ma straduiesc sa vad ceva(in zadar bineinteles),sa pipai imprejurimile fara sa ma impiedic.Imi mut privirea spre fereastra din living.Era intuneric afara,semn ca s-a luat in tot orasul curentul.Ma indrept spre fereastra ghidata de lumina lunii pline,dau la o parte perdeaua ca sa patrunda lumina.
Ma uit afara incercand sa vad ceva in intunericul ala nenorocit.Sunt nervoasa,panicata,ingrijorata pentru mama.Oftez lung, incercand sa ma calmez dar dintr-o data aud cum pocneste podeaua in spatele meu.Ma intorc rapid cu tot corpul lipindu-mi spatele de fereastra.Tremur de frica,simt cum inima vrea sa imi iasa din piept,palmele imi transpira,ochii imi lacrimeaza,buzele imi tremura.Stau asa,incercand sa disting anumite lucruri din intuneric.Dupa din nou,acel sunet,acel fosnet,in care iti dai seama ca cineva se foieste in infernul intunecos.Vad o silueta. Doamne,o fi el!Criminalul!Incep sa respir repede dar greu.Simt cum raman fara aer.-Arata-te!Am strigat din toti plamanii ca sa ma auda si vecinii.
Un raset,scurt,sadic umple linistea incaperii.
Atunci,am simtit cum fierbe sangele in mine.Am inghitit in sec,lacrimile reci imi mangaiau obrajii infierbantati.Doamne,pana aici mi-a fost.O sa mor fara sa stiu cine ma omoara.O sa mor in acest intuneric oribil.Persoana din fata mea se aproprie tot mai incet de mine pana cand lumina lunii ii dezvaluie silueta.
Era un baiat,inalt destul de inalt incat sa puna o fata ca mine cu usurinta la pamant.Purta niste pantaloni negri,un hanorac...PATAT CU SANGE?!Doamne,stiu ca nu prea dau la biserica dar iti promit!Iti promit ca daca ma ajuti o sa merg căci in rai sau ma rog in iad,inca nu vreau sa merg!
Am ramas blocata si fixata cu ochii pe petele de sange,pete proaspete.
Am vrut sa vorbesc,sa dau frau liber furiei,dar ce furie sa mai vreau cand dintr-o data ma trezesc cu un cutit bine ascutit si patat cu sangele oamenilor nevinovati la gatul meu.Nu i-am putut vedea fata in totalitate deoarece parul negru si lung ii acoperea fata ma rog,ochii,căci zambetul...Zambetul ala sadic si lipsit de mila era vizibil.Un zambet mare,de la o ureche la alta,era sculptat pe o fata palida.
Eram uimita,speriata,nervoasa pe cel care se afla in fata mea,cel care se uita la mine de sus(am zis eu ca e inalt,dar asa de inalt nu am crezut ca e,asta sau sunt eu prea mica sau m-au lasat genunchii de la atata frica)tinand cutitul rece si ascutit pe gatul meu.Am simtit cum il apasa incet incat sa imi iasa putin sange.Am inchis ochii si am inghitit in sec,atata a fost.Voi muri ca o prada.Vulnerabila in fata unui...monstru.
In timp ce imi asteptam sosirea mortii un ras sadic isi facu din nou aparitia.-Iti place de monstrul in care m-am transformat,dulceato?
Mi-am deschis ochii rapid.Vocea asta,mi se pare cunoscuta...