Zilele au trecut,săptămânile, nu pot sa cred că azi e ziua mea de naștere.E duminică și mama e jos la subsol(un subsol curat de altfel,mama a pastrat totul impecabil pentru ziua asta)pregătește locul.Eu ce ar trebui să fac?N-am idei.Poate as putea merge să-l caut pe Jeff...nu cred că...Dintr-o dată aud soneria de la ușă și pe mama cum îmi ordonează sa merg sa o deschid.
N-am mai stat pe gânduri și am mers în fugă.Ghiciți cine era...era Jeff..Cand am dat de privirea lui parca nu il mai cunoșteam.Era asa..schimbat.Puteam simti atmosfera aia tampita care apare doar atunci cand stii ca e akward momentul sau cand stii ca persoana din fata ta..nu mai e ce a fost odata.Dar fara sa imi dau seama tresar la salutul prietenos al lui Jeff.-Gaby,hey!
-Jeff..hey!Mi-a tremurat vocea puțin și eram uimită că era aici!
-Nu te-am mai văzut de mult!Îmi pare rău că ieri n-am venit dar...
-Sa ghicesc,pubertatea?
Am incercat sa rad dar mi-a iesit doar un zambet fortat.-Ce?Nu a început să râdă scurt.
-Te înțeleg,nu cred că mai vrei sa stai cu o copila.
-Gaby...nu e adevărat!
-Nu ne-am mai văzut de un an Jeff. De un an!
-Chiar n-am știut ca a trecut asa de mult.
-De ce nu m-ai căutat?
-Am avut și niște apucături ciudate in ultimul timp...dar asta nu e important și vezi tu,gașca asta de fete și băieți sunt oarecum prietenii mei și trebuia să stau cu ei...
-Aha....cine erau fetele?
-Maya și Kira de ce?
-Cu cine te-ai îmbrâncit aseara?
-Te porți ca mama.A început să râdă.
-Zi!
-Ok,ok,era Kira....
-Se pare că prietenii tai noi pe care desi nu ii cunosti inca atat de bine sunt mai importanti decat mine.
-Goldie nu spune asta...
A crezut ca îi reușește ceva daca imi foloseste porecla care mi-a dat-o acum...ceva timp.
-SI?CE VREI SA SPUN?!CA TOT ANUL AI STAT CU MINE SI CA AVEM AMINTIRI DIN VARA?ASTA VREI?ASTA??
Am inceput sa strig la el,de ce?Nu stiu,nu ma puteam abtine.Simteam ca trebuie sa ma descarc dar oricum as avea mai multe de zis.
-Gaby...
-Ma rog,ma bucur ca ai venit sa vorbim oricum dadeam buzna in fata usii tale daca cumva ai fi fost acasa sa te intreb de ce?De ce m-ai ignorat un an intreg?De ce?De ce Jeff?De fapt,nu imi raspund, ai baga doar niste scuze si dupa te crezi rezolvat.Si,mai voiam sa iti spun sa vii la ziua mea de nastere...de fapt...nu mai conteaza..nici sa nu vii..nu mai vreau sa te vad..
-Gaby sta.....
I-am trântit ușa în față chiar daca as fi vrut să-l imbratisez să-i zic că mi-a lipsit dar nu mai contează,el nu mai înseamnă nimic pentru mine.E pur și simplu inutil să imi pese atat de mult de un fraier.
M-am ridicat să văd dacă mai e acolo.Normal că nu e.Dacă îi păsa de mine spărgea ușa doar ca să vorbească cu mine...Bine Gaby,ia-o usor deja incepi sa exagerezi.
Bun,mai bine as merge sa ma pregatesc in cateva ore vin invitatii.Au trecut ore bune.Eu îmi alegeam rochia linistita pana cand o aud pe mama cum strigă,fug repede pe scări și o vad la geam începând să sară în sus și în jos de fericire.