Când te aştept, pe mare
Adorm într-un albastru şi privesc
Cum valuri se-ntrerup în depărtare.
În ochii netezi, mie-mi par neclare
Şi-atunci întind arina să clădesc
Pe țărm, un tulbure portret de floare.
Cu vântul se rup petale uşoare.
De podul odăii tale se izbesc,
Iar tu încerci să dormi în continuare.
Un gând uitat, în minte îmi apare,
Mai vine altul val, să te trezesc?
Iubita mea, mai vi la mine oare?
