you | m.yg& p.jm

yoongi

jimin ținea capul spre geam de mai bine de 10 minute , timp în care niciunul dintre noi nu spusese nimic .

avea o mână pe masă iar cu cealaltă îşi sprijinea capul admirând ploaia de afară , se pare că îl calma fiindcă nu mai era atât de îmbujorat

îmi pusesem mâna peste a lui , acesta tremurând puțin la contactul pielei , lăsându-şi capul în jos .

" jiminie .. te rog ,uită-te la mine . chiar trebuie să vorbim .." îi spusesem strângându-l de mână

avea o mână destul de micuță şi fină , ca a unei păpuşi ..începea să-mi placă din ce în ce mai mult de el

" spune hyung ..de fapt , nu spune nimic ! dacă ai de gând să râzi iar de mine sau să mă pui să mă arunc sau orice altceva , mă ridic de la această masă şi nu o să mai vorbim niciodată .. " spusese rapid , suspinând la sfârşit

" nu vreau nimic de genu' ăsta .. îmi pare rău pentru cele întâmplate " zisesem în timp ce palma lui mică se făcuse pumn sub a mea , eu chicotind

" ce este amuzant , yoongi? " întrebase confuz

" nimic , doar eşti foarte adorabil , mai ales când te enervezi "

" încetează să îmi mai faci complimente , mă simt foarte incomod venind din partea ta ."  îmi răspunsese lăsându-şi capul în jos

îmi întinsesem cealaltă mână sub bărbia lui , ridicându-i uşor capul , în acelaşi timp ridicându-mă cu greu în picioare ajungând aproape de fața lui .

acesta acceptă gestul meu ridicându-şi capul la nivel cu al meu , imediat înroşinduse .

" niciodată să nu-ți mai laşi capul în jos , mai ales de față cu mine . prefer să mă înjuri sau să mă bați " îi spusesem zâmbind cald

" yoongi... "

" te plac , jimin "

" eu .. nu ştiu . " spusese plimbându-şi privirea , numai să nu o întâlnească pe a mea

" te înțeleg , adică.. e normal să nu placi o persoană care te-a rănit mereu "

jimin se uita din nou în ochii mei , pe fața lui afişânduse un zâmbet imens , eu rămânând confuz

se apropiase brusc de mine buzele noastre strivinduse într-un mic sărut care îmi umpluse corpul cu căldură şi sufletul cu iubire

" probabil o să regretăm amândoi acest mic moment , dar chiar am simțit nevoia .. " îmi spusese sincer încă cu zâmbetul pe buze

" îmi retrag cuvintele , nu te plac .. " zisesem indiferent aşezându-mă din nou pe canapea , uitându-mă fără nicio expresie la el

fața lui se schimbase în una tristă , ochii începând să-i lucească din cauza luminii slabe care se reflecta în lacrimile care stăteau să alunece pe fața lui

" te iubesc , jimin " îi mărturisisem zâmbind sincer , el doar deschizându-şi gura în formă de 'o', semn că era la fel de mirat ca şi mine

" ei bine , domnule min yoongi , să ştiți că şi eu simt ceva mai mult pentru dumneavoastră " zisese mândru ridicându-şi mâinile în semn de predare , eu râzând cu poftă

" păi , domnule min jimin , mi-am dat seama de acest lucru "

" min jimin ? de ce nu park yoongi? " întrebase bosumflat

" pentru că eu o să te domin " îi zisesem cu un zâmbet pervers şi o voce senzuală

" mhmm .. abia aştept să văd ce poți face " îmi răspunsese la fel de senzual , la urmă începând să râdem împreună , pentru că ştiam amândoi că nu puteam face prea multe în situația în care mă aflam

mă bucur că ți-am putut afla şi altă latură decât cea enervantă , mă bucur că ne-am mărturisit amândoi sentimentele şi nu mai există niciun zid între noi ..mă bucur că eşti TU .