Viața merge înainte spun ei,
Dar când voalul morții se ridica
Atunci toți tac....şi nu scot o vorbă.Visează spre neant,
Mergi spre marele necunoscut...
Nimic nu e imposibil.Şi când ai ajuns...
Unde te mai duci?
Călător obosit fără destinațieEşti pe drumul Viață,
Sari pe drumul Soartă,
Fugi spre drumul Vis....Şi mai rămâne unul..
Unul ce nu vrei să-l cunoşti..
Unul de care fugi neîncetat.Drumul Moarte..
Atât de liniştitor
Şi totuşi plin de frică.Atât de comod,
Dar totuşi
Atât de greu.
CITEȘTI
Sentimente aşternute pe foaie
PoetryAm rupt ...bucățele din inima mea. Le-am așternut chiar în palma ta. Am vrut să-mi înțelegi durerea... Şi te-am iubit până la limita nebuniei.