Nu există cuvinte
Să explice ce simt.
Nu există sentimente
S-arate chinul inimii...
Nu există momente destule,
Nici lacrimi de-ajuns
Să te facă să înţelegi,
Cât doare aşteptarea.
Eu tac şi pleci...
Simt cum te-ndepărtezi...
Şi inima-mi e rece,
Goală şi pustie...
Voi mai simţi vreodată
Fericirea de la-nceput?
Tot ce mi-a rămas e amintirea
Şi durerea.
Voi mai iubi vreodată pe altul
Cum te-am iubit pe tine?
Doar zâmbetul tău...
Era suficient...
Doar el îmi vindeca inima.
Doar el îmi asambla cioburile ei.
Nu există zile destule în an
Să le numeri...
Sau să le scoţi
Din craterele inimii.
Din stâncile ce odinioară
Erau simple câmpii.
Unele s-au pierdut,
Altele s-au ascuns.
Poate de aceea am uitat...
Ce-i fericirea...
Am uitat..
Cum să ne iubim.
Deci zâmbeşte-mi iar iubire,
La fel ca prima oară.
O singură privire,
Doar un zâmbet...
Şi totul va fii ca la-nceput...
Fără griji... Fără durere.
Doar tu şi eu...
Numai plăcere.
CITEȘTI
Sentimente aşternute pe foaie
PoesíaAm rupt ...bucățele din inima mea. Le-am așternut chiar în palma ta. Am vrut să-mi înțelegi durerea... Şi te-am iubit până la limita nebuniei.
