Sentimente aşternute pe foaie

Ghearele nopții

Simt o mână după ceafă,
Respirație rece
În spatele gâtului.

Mă întorc speriată,
Dar nu-i nimeni..
Nu-i nimic.

Încerc să dorm,
Aştept somnul să vină...
Dar întârzie.

Mă arunc în valurile din pat,
Mă întorc pe toate părțile..
Încerc să-mi liniştesc inima.

Am văzut prea multe,
Am auzit prea multe...
Ştiu prea multe.

Nu degeaba mințile luminate,
Mor primele...
Totuşi e de preferat.

O mână îmi mângâie şoldul,
E rece şi udă....
Mă zbat să ies de sub pătură.

Nimeni...
Sunt singură,
Singură în noapte.

De ce nu pot să uit ?
De ce nu pot să dorm?
Ah...gândurile mă omoară.

Ceva mă trage de picior,
Nu mai pot...
De data asta e ceva !

Aprind becul,
Umbra dispare în noapte
Şi neliniştea răsare în sufletul meu.

Poate e fantoma trecutului,
Un trecut îndepărtat..
Ce l-am crezut îngropat.