Eliza este o fata de 16 ani , care a fost mințită toată viața ei ca părinții ei au murit cand era mică. Ea, de fapt , este mostenitoarea unui regat al dragonilor. Părinții ei sunt in viața si au nevoie de ea.
Va putea Eliza sa își salveze părinții...
Hei sunt Eliza si se intampla ceva ciudat,sunt intr-un loc ciudat peste tot sunt dragoni si din departare se vede o armata de oameni. Pare a fi un razboi. Dar daca este unde se afla? Ce este acest loc? Unde ma aflu? Dar locul asta,ori unde ar fi el,imi este atat de cunoscut, de parca am mai fost aici. Dar e imposibil, eu din ce imi amintesc eu nu am mai fost aici,nici nu aveam cum,locul acesta nu cred ca exista. Sau exista?
Ok,ok am inteles, a fost doar un vis. Ma duc jos sa vad ce face matusa Ela (matusa Ela a fost cea care m-a adoptat dupa ce parintiimei au murit,dar nu vrea sa imi spuna cum si de ce au murit,ea este sora mamei mele)
-Ce faci,matusa Ela?intreb eu.
-Bine,destul de bine.imi raspunde Matusa Ela cu o urma de tristete combinata cu furie in glas.
-S-a intamplat ceva?(sper ca nu a aflat de iesirea mea pe furis din casa de aseara) Usor,usor teama mea se adevereste.
-Nu te pot pacali nu-i asa. Uite ce este,te-am vazut aseara cand te strecurai afara din casa. Ti-am mai spus ca nu imi place atunci cand incerci sa ma pacalesti.
-Dar matusa nu pot sa stau inchisa in casa toata viata.
-Cu cine ai iesit?
-Uff. Cu Keyla.
-Ti-am mai spus ca nu imi place de fata aia. Nu imi inspira incredere.
-Dar e cea mai buna prietena a mea. spun eu pe un ton mai ridicat.
-Nu ridica tonul la mine domnisoara. Si sa stii ca nu poti sa ai drept prieteni toate influentele negative.
-Dar nu e o influenta negativa!
-A da,si ce ati facut aseara?
Eu imi las ochi in jos stiind ca urmeaza o morala de 2 ore dupa ce voi da un raspuns.
-Grafiti.
-Eliza!
In gandul meu rasunau tot felul de ganduri si replici. O clipa de tacere si apoi cu nervi care clocoteau in mine, rup tacerea si zic:
-Ce e? E doar arta.
-Da,vandalism. Stiam ca nu trebuie sa te las cu fata aia. Matusa Ela bombane ceva despre bune maniere... si vandalism.
-E cea mai buna prietena a mea.
-Nu imi pasa. E o influenta negativa.
-Pentru tine ori cine e o influenta negativa. Spun eu si ma indrept spre camera mea.
-Eliza,Eliza nu am terminat.
-Ba da ai terminat. spun si îi inchid usa in nas. Eu îi dau un telefon Keylei si îi spun:
-Keyla m-am saturat sa tot stau in casa asta sa fii in fata ferestrei mele in 10 minute.
-Nu pot ai uitat. Acolo e cainele ala nenorocit. Rex. De fiecare data ma musca si ma latra cand trec pe acolo.
-Bine,bine sa fi in fata ferestrei de la sufragerie.
-Bine dar daca vad cainele ala sau pe matusi-ta am sters-o.
-Ce mai prietena. Nu au cum sa fie,asa ca hai o data.
Ma duc sa imi fac un dus si ma pregatesc sa ma intalnesc cu Keyla.
-Unde te grabesti,Eliza?spune Matusa Ela si ma sperie.
-Uff. Cum mai prins?
-Stiam ca nu o sa ma asculti si pentru asta azi esti pedepsita. Nu vei iesi din casa.
Matusa Ela inchide toate ferestrele si usa de la intrare cu cheia. Ea pleaca si ma lasa singura in casa. Inainte sa iasa spune:
-Stai calma îi spun eu "prietenei" tale ca azi nu pleci nicaieri.
Uf nu suport cand face asa. Ma duc sa vad daca a incuiat usa de la camera ei. Mereu cand ma lasa acasa o incuie si cand o intreb evita subiectul. Noroc,in sfarsit a uitat sa o incuie. Ce e ciudat e ca nu a uitat sa o incuie de cand eram mica. Ma rog, hai sa vedem ce ascunde matusa Ela.
Camera ei arata normal,oare de ce nu voia sa intru aici,sa verific dulapurile. Ce e asta, arata ca un fel de rochie medievala si pe umarul stang are o mana micuta din aur ce tine o sabie.
Ce mai e aici. O cutie ciudata cu un dragon cu trei capete.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
E incuiata dar nu ma las asa usor, imi aminteste de ceva, desigur matusa Ela avea un lant cu acelasi simbol sa vad daca il gasesc. Uite-l. Ce o fi inauntru. Un pergament ciudat scris cu cerneala verde-smarald. "Pentru Elizabeta Lusinda Lestrange un cadou special din partea mamei sale Regina Naymiria Lestrange." Ce sunt astea. Si ce e cu pergamentul acela. Oua de dragon la asta m-am gandit imediat. Dar nu avea sens. De unde stiu eu asta? Nu are sens dragonii nu exista. Nu exista! E clar ca buna ziua,visez. M-am ciupit tare de mana si involuntar mi-a iesit pe gura un" Auuu!!! " de toata frumusetea. Deci nu visam dar aveam senzatia ca sunt oua de dragon. Ciudat! Poate erau un fel de decoratiuni si imaginatia mea a luat-o pe dinaite. In mintea mea nu rasuna decat ceea ce scria pe pergament "Pentru Elizabeth Lusinda Lestrange un cadou inedit din partea mamei sale Regina Naymiria Lestrange."
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Deodata o aud pe matusa Ela cum intra in casa, dar nu imi pasa are de dat multe raspunsuri. Matusa Ela intra in camera si ma vede cu ouale de dragon. La inceput avea o fața speriata si nu voia sa imi dea un raspuns la vreo intrebare. Usor,usor face un pas,doi,trei,cu fiecare pas intelege ca nu mai e cale de intoarcere si ca trebuie sa imi raspunda. Intr-un final Matusa Ela ajunge chiar langa mine.
-Matusa Ela ce sunt astea...intreb eu pastrand o pozitie autoritara.
O clipa de tacere iar apoi Matusa Ela cu rasuflarea taiata si inima gata sa îi sara din piept incearca sa vorbeasca. Ori cat de mult a incercat nu a putut ascunde tremurul din glas si lacrimile din ochi. Spune:
