După ce bagajul e gata merg să-mi fac un duş. Îmi piaptăn părul, mă spăl pe dinți şi pe față apoi mă machiez.
Mă îmbrac într-o cămaşă albastră cu roz iar peste ea îmi pun o vestă albă de blugi. Îmi iau nişte pantaloni scurți de blugi albi şi o pereche de tocuri roz. Părul mi-l las liber.
Arăt aşa 👇👇👇
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Îmi iau bagajul şi ies din apartament. Închui uşa apoi mă urc în lift.
Ies din lift şi mă îndrept spre ieşirea din hotel.
Afară mă urc într-un taxi şi merg la aeroport.
Ajunsă la aeroport îmi cumpă un bilet spre Franța. Zborul era în 20 de minute aşa că a trebuit să mă grăbesc ca să îl prind.
M-am urcat în avion. M-am aşezat pe un loc liber lângă geam.
Avionul a decolat şi deja am ajuns printre nori. M-am uitat 4 ore pe geam. Priveliştea era magnifică. Începusem să mă plictisesc aşa că m-am uitat pe telefon.
A fost un zbor lung şi plictisitor dar în sfârşit eram în Franța. Mi-am luat bagajul şi am coborât din avion. M-am dus pe jos până acasă pentru că era aproape.
Era ora 2 dimineața. Afară era întuneric aşa că nimeni nu m-a observat. Am vrut să le fac tuturor o surpriză şi să le arăt că defapt trăiesc.
Am ajuns acasă. Am deschis încet uşa casei şi am intrat în linişte ca să nu o trezesc pe mama.
Mi-am lăsat lucrurile în camera mea şi am ieşit din casă.
Mă îndreptam spre casa Hannei. Ştiam că ea nu doarme. Mereu când e supărată sau nervoasă sau tristă sau când nu e bine stă închisă o lună în camera ei şi se uită la filme, bea suc şi mănâncă mult popcorn. Şi se culcă abea la 10 dimineața. Sincer şi eu fac asta. Pe drum spre casa ei i-am dat un mesaj cu număr necunoscut ca să nu ştie că sunt eu. I-am scris aşa:
"Bună Hannah. Dacă vrei să ştii informații despre prietena ta cea mai bună Emily, coboară în fața casei tale în 10 minute."
Deja ajunsem în fața casei sale. După 2 minute am auzit-o pe Hannah cum cobora scările. A deschis uşa puțin speriată şi când m-a văzut a strigat cât de tare o țineau plămânii. I-am pus mâinile la gură şi am băgat-o în casă apoi am intrat şi eu şi am închis uşa.
-Mai încet nebuno! Vrei să trezeşti toată Franța!?
-Ce cauți aici!? Am crezut că ai murit! Toată Franța a crezut că ai murit? Unde ai fost? De ce nu mi-ai răspuns la mesaje? Ai pățit ceva?
Mă enervează la maxim când face aşa.
-Nu-mi mai pune atâtea întrebări! Mă înnebuneşti. Am fost în Australia. Nu am avut chef să răspund la nici un mesaj sau apel. Şi sunt bine!!! După cum vezi sunt vie.
Hannah începe să plângă şi sare în brațele mele.
-Mi-a fost atât de dor de tine Emily! Am crezut că te-am pierdut pentru totdeauna. Mă bucur că eşti aici cu mine acum şi că eşti bine.
Nu spun nimic doar o îmbrățişez şi încep să plâng.
Mergem în camera ei şi ne uităm la un film de comedie. Am făcut şi popcorn.
După ce s-a terminat filmul eu a trebuit să plec penttu că imediat se trezea mama.
Am ajuns acasă. M-am dus în bucătărie şi am făcut clătite pentru mine şi mama.
Am luat clătitele şi m-am dus în camera mamei. Am pus tava cu clătite pe noptieră şi am trezit-o pe mama.
Când m-a văzut mama era foarte calmă. Parcă era o dimineață obişnuită. Cade pe gânduri apoi spune:
-Bună dimineața scumpo! Ce cauți aici? Toată lumea crede că eşti moartă!
-Nu sunt moartă mamă! Am fost în Australia. Cât timp stai acasă? Mi-a fost dor de tine!
-Şi mie mi-a fost dor de tine! În două luni plec din nou în America. Sper să nu mai pleci de acasă fără să anunți.
-Nu mai plec.
Mama nu mai spune nimic şi începem să mâncăm clătitele.
Când terminăm merg în camera mea. Îmi dau jos hainele şi merg să-mi fac o baie caldă şi relaxantă.
La ora 12 m-am dus la farmacie ca să îmi iau nişte pastile pentru că m-am răcit iar acum nu mai am voie să ies din casă 5 luni ca să nu mă inbolnăvesc şi mai tare.
După ce mama a plecat din nou în America a angajat doi băieți de vârsta mea să aibă grijă de mine.
Bună. Ăsta e primul capitol pe astăzi. Scuze că e mai scurt dar nu am ştiut ce să mai scriu. Sper să mai postez încă 1 sau 2 capitole azi. Paaa!
