The New Boy

Capitolul 4

Ma conduce pana acasă. Mama apare în ușă și ma striga.  Presupun cel mai jenant moment. Ii fac semn mamei și ea intra în casa. Adam îmi zâmbește. Se apropie de mine intre noi ramanand câțiva centimetri și ma sărută pe obraz. Zâmbesc și îl îmbrățișez apoi plec el asigurându-se ca intru în casa apoi pleacă.
- Cine este el? Dap...sunt bombardata de întrebări de către mama.
- E un nou coleg pe nume Adam, mama!Ma pot duce sus acum?
- Nu! Și ce este intre voi doi?
- MAMA! Nu este nimic deocamdată!
- Bine! Du-te sus și schimbate și coboară pentru cina!
Dau din cap afirmativ și urc scarile pana în camera mea. Îmi iau pijamalele cu unicorn și intru în baie. Las apa fierbinte sa îmi liniștească pielea. Ma șterg de picăturile de apa ce au rămas pe pielea mea și îmi pun pijamaua. Îmi deschid laptopul și stau pe Facebook.  Observ ca am foarte multe cereri de prietenie.
Perspectiva lui Adam:
Ma asigur ca intra în casa și apoi plec. Traversez ajungând în curtea casei mele. Aveam o gradina bogata de flori plantate de mama...înainte sa moara. Mama a murit acum 2 ani de atunci am început sa fumez și sa beau. Dar m am hotărât sa nu mai beau pentru Sia. Și o sa ma țin de cuvânt.  Intru în casa îmi las cheile pe măsuță din hol ma descălțat și ma duc în sufragerie unde aveam laptopul. Intru pe Facebook și o caut pe prințesa. Din fericire am găsit o și i am dat cerere. Sper sa mi o accepte. Sunt bucuros ca totuși nu și a dat încă seama cine sunt. Credeam ca atunci când o sa i spun Sia o sa și aducă aminte dar nu. Nu știu cum sa ii spun. Îmi e frica de reacția ei.
Perspectiva lui Cassie:
Mi a dat cerere. Yeyyyýy. Sar în pat de fericire. După ce obosesc ma așez și o accept.  Îl închid încă zâmbind și cobor pentru cina. Masa era pregătită dar mama nu era de găsit. Observ un bilet.
"M au chemat la spital. Sper sa ne vedem mâine! Te iubesc mult, draga mea!"
Superb o sa îmi petrec seara singura. Uraaaa! Ma așez pe canapea și dau drumul la televizor, mi a pierit cheful de mâncare. Ușă de la intrare se aude....
- MAMA? Ai ajuns deja?...
Dar nimic! Aud pași îndreptându-se spre sufragerie. Tremuram.
Din întuneric apare o umbra înaltă binefăcută.....îmi era foarte frica. Se napusteste asupra mea lăsându-mi sărutări pe gat. Încercăm sa îl dau de pe mine. Când am vrut sa tip îmi spune:
- In locul tău nu as tipa! Am un pistol și nu îmi e frica sa l folosesc!
Respiram sacadat în timp de ma zbăteam sa scap, sa îl dau jos de pe mine, dar în zadar. Din păcate am țipat, fără voia mea el tragandu-mi o palma peste fata.
Perspectiva lui Adam:
Am ieșit la o plimbare pentru a îmi limpezi gândurile când aud un țipat din casa prințesei mele. Nu părea a fi un țipat de fericire. Am traversat în graba și am dat buzna în casa ei. Când un nenorocit era calare peste ea. L am luat de pe ea și i am dat un pumn în fata el căzând la pământ. A scos un pistol îndreptându-l spre mine. Am folosit schema învață de către tatăl meu și i am luat pistolul.
- Dacă o data te mai prind aici nu te voi mai lasă în viata!
S a ridicat și a plecat! Părea a fi David și chiar era. Doamne ce om.
Cassie stătea speriata pe canapea cu hainele rupte, obrazul rosu vânat și fără a respira normal ! M am așezat lângă ea și am luat-o în brate, avea nevoie de asta. Ma strângea în brate.
- Te rog ramai cu mine! Nu pleca! Îmi spune prințesa mea. Cum as putea sa plec? Nici nu aveam de gând sa o las singura!