Băiatul cu florile

Capitolul 4

Dragă Berort,

Îmi aduc aminte când am împlinit o săptămână. Eram la o ceainărie însoțită de colegii mei și de doamna mea dirigintă. Femeia aceea de treabă și tânără de care ți-am spus că m-a ajutat enorm de mult. Trebuie să recunosc, a fost o zi foarte frumoasă. Și, bineînțeles, cum draga noastră prietenă comună nu a putut să își țină gura, s-a scăpat, și a spus de față cu 'diriga' că o să îmi dai în dar o floare. Bineînțeles că atunci eram roșie ca o tomată, și nu știam cum să o fac să își țină informațiile pentru ea. Dar, cum ți-am mai spus că diriga este o femeie genială, ea ți-a spus de atunci 'băiatul cu florile'. Chestia amuzantă este că tu atunci chiar mi-ai dat o floare. Dar nu una cumpărată. Una ruptă dintr-un gard. Alte fete ar fi fost nemulțumite. Dar, eu, deși nu am arătat asta, eram enorm de emoționată și de fericită. Mai ales că îmi era rușine și de colegii tăi care erau atunci cu tine. Ceea ce doare este că, acum puțin timp, m-am întâlnit cu doamna dirigintă. Și m-a întrebat ce mai face băiatul meu cu florile. Acela cred că a fost unul dintre cele mai grele momente de până atunci. Cu greu, m-am abținut să nu plâng, și tot cu greu i-am răspuns că nu mai ești 'băiatul meu cu florile'. I-am explicat că am facut o prostie, că aș face totul ca să o repar. Iar ea mi-a spus că toți oamenii fac prostii. Unele mai mari, altele mai mici. Dar cel mai important este să învățăm din ele. Și pot spune că tu, ai fost cea mai buna greșeală din viața mea. Căci am învățat o lecție pe care nu credeam că o să o învăț vreodată...

Pentru început, cartea asta este una destul de specială pentru mine. Aici eu încerc să mă descarc în urma unei relații făcute praf, peste care încă nu am trecut total. Prima oară a început sub forma unor simple "scrisorele" scrise în note. Dar la sfatul unor prietene am zis să fac publice sentimentele mele exprimate prin aceste mici scrisori. Oricum nu am nimic de pierdut. Sper să vă placă!