Jeff nu e iubitul tocmai... ideal

Capitolul 3 ~ Cum urma sa il revad

Dimineata urmatoare m-am trezit cu un oftat. Gatul meu nu mai sangera, insa cicatricea era foarte dureroasa. Am adormit cu foarfeca langa mine, care se patase cu sange cand m-a impins Jeff cu piciorul. Probabil a fost o diversiune ca sa se creada ca m-am taiat din greseala in somn. Totul era atat de real.

Nu a fost un vis. Nu stiam daca eram speriata sau...

Bucuroasa... cred.

Dormisem cu cutitul lui Jeff sub perna, ca sa fiu sigura ca nu mi-l va lua in timp ce dormeam. L-am luat si m-am uitat la el. Lama ascutita era colorata in mai multe nuante de rosu, ce difereau probabil in functie de vechimea petelor de sange. O fata obisnuita ar fi vomitat la vederea acelui cutit, insa eu eram chiar fascinata. M-am uitat la el minute in sir, gasind intr-un final si pata cea noua facuta de sangele meu, ca un fel de "amintire" cu care ar fi ramas in urma daca m-ar fi ucis. Acum o sa ramana cu amintirea primei victime care i-a scapat.

Cate as fi putut face cu acel cutit! Sa il pozez si sa pun poza pe internet, as fi devenit celebra, sau sa il depun la politie si sa rezolv atatea cazuri, sa ii dovedesc existenta si sa devin o eroina!... insa i-am promis ca ii voi returna cutitul in noaptea urmatoare. De fapt, nu i-am promis, el m-a anuntat ca va veni dupa el. Si simteam ca mai bine il ascult.

Am luat cutitul si l-am incuiat in noptiera, apoi am intors-o cu fata la perete. Trebuia sa ma duc la spital ca sa ma ingrijesc de taietura de pe gat, cel putin ca sa fiu sigura ca nu se infecteaza.

Dupa ce m-am dus cu mama si tata la clinica, am sunat-o pe Primrose:

- Hei, Rose, ce faci? Vino la mine in 10 minute, avem ceva important de discutat.

- Nu imi poti spune la telefon? Imi e lene sa ma misc! mi-a raspuns ea cu adevarata lene in voce.

- Nu putem vorbi asta la telefon, vorbesc serios, te astept.

- Of, fie, ajung in 5 minute, nu 10, dar sper sa fie important! a raspuns ea cu un ton curios.

- Ai incredere... e important.

Am incheiat apelul imediat ce am ajuns acasa.

- Deci, Joyce, Primrose vine la noi? m-a intrebat mama intrand in casa. Ce e asa de urgent si important de discutat? a continuat ea pe un ton tachinant.

- Stii tu mama, scoala, teme, alea alea.

- Dar, scumpo... e vacanta de vara, a spus mama ridicand o spranceana.

Mama m-a blocat total, nu stiam ce sa mai scornesc, asa ca m-am prefacut ca nu am auzit si am urcat in camera mea.

- Tot nu pot sa inteleg cum a reusit sa se taie cu foarfeca in somn! s-a auzit glasul mamei catre tata la parter.

***

In scurt timp, Rose a ajuns la mine. Am coborat sa o intampin, apoi am urcat grabita in camera mea, facand-o de-a dreptul curioasa.

- Deci, care e marea veste? m-a intrebat ea asezandu-se pe pat.

- Ieri noapte am avut un... vizitator.

Nu am mai spus niciun cuvant si am intors noptiera din nou cu fata catre restul camerei, apoi am deschis ultimul sertar.

- Da! E inca aici! Am strigat eu luand bucuroasa cutitul sangeros in mana.

- Ce naiba e ala si de ce naiba ai un cutit plin de sange in noptiera?! a strigat Primrose sarind speriata de pe pat.

- Stai calma, nu e al meu, nu o sa iti vina sa crezi al cui e.

- Uimeste-ma! mi-a spus ea in acelasi timp seriata dar curioasa.

- Jeff Criminalul, am spus eu in soapta.

Dupa cateva secunde de tacere, Primrose a izbucnit in ras, era clar ca nu ma crede. Intr-adevar, cu cateva ore in urma nici eu nu m-as fi crezut.

I-am povestit lui Primrose in detaliu ce s-a intamplat in noaptea de dinainte, apoi i-am aratat cicatricea acoperita de un plasture ca dovada. Cu cat intram mai mult in detalii, cu atat mai captivata devenea si Rose.

- Si, ce te face sa crezi ca era chiar Jeff si nu vreun psihopat care se dadea drept el? Pana la urma, Jeff e un personaj de creepypasta, nu exista in realitate, stii doar...

- Stiu, dar mi-a dat destule motive sa il cred, cunosc foarte bine personajul de creepypasta, iar asta chiar era Jeff. Plus ca pur si simplu ma face sa il cred...

- Se pare ca iti place de criminalul obsedat care ti-a intrat in dormitor si ti-a lins taietura de pe gat! a spus Rose tachinandu-ma, insa chiar m-am inrosit la amintirea linsului taieturii.

- Oh Doamne, Rose, cum sa imi placa de tipul care era cat pe ce sa ma decapiteze? Hai ca esti culmea.

- Teoretic tu te-ai taiat cu foarfeca in somn! Daca tu esti doar foarte disperata dupa un iubit si pur si simplu ai visat tot ce s-a intamplat noaptea trecuta?

- Ramai peste noapte si iti voi demonstra ca e real, am spus eu privind-o in ochi plina de incredere si fluturand cutitul cu mana dreapta.

- La ce te referi? m-a intrebat ea suspicioasa.

- Mi-a promis ca se intoarce deseara dupa cutitul lui iubit! Asa o sa il vezi si o sa iti dai seama ca nu inventez.

- In regula, accept provocarea! mi-a spus ea cu entuziasm in privire.

Doar cateva ore mai erau.

Cateva ore pana cand criminalul cu limba neteda si calda trebuia sa isi faca din nou aparitia.

... de ce naiba am spus "cu limba neteda si calda"?!