Another world // Miracles II

2. Landon

  2 ore.

 Am reușit să rezist două ore înainte să mă ascund de lumea reală. Timp de două ore am stat la masa de pe terasă împreună cu prietenii lui Violet, încercând să mă integrez. Am vorbit câte puțin cu fiecare și nu erau nici pe de parte la fel de oribili așa cum am crezut prima dată. Trebuia să recunosc, păreau să se distreze de minune. Râdeau neîncetat, glumeau și beau. La un momentdat au început să joace poker. M-au invitat și pe mine, dar fiindcă habar nu aveam să joc și nu-mi permiteam să pierd niciun ban la un astfel de joc stupid, am decis doar să mă uit.

 Eram mândră de mine, chiar eram. Dar după ce nu am mai rezistat, am decis să caut un loc unde pot fi singură. I-am anunțat atunci când am plecat de la masă, dar sunt 99% sigură că nimeni nu m-a băgat în seamă, fiind prea preocupați cu orice altceva. Sau prea beți.

 După 30 de minute în care am făcut am făcut un mic tur al casei fără să vreau, m-am pierdut de 3 ori și am fost nevoită să trec printre prea multe mulțimi de adolescenți beți, am ajuns exact acolo de unde am plecat : curtea din spate. Eram destul de sigură că o să încep să plâng de frustrare, când în sfârșit mi-am văzut salvarea. Un rând de scări care duceau pe acoperiș. Nu am așteptat nicio secundă în plus și le-am urcat imediat. Am găsit o porțiune a acoperișului care era plată și era locul perfect unde puteam fi singură. Puteam chiar să privesc și stelele.

 Am fost uimită că în locul pe care în găsisem deja era o pătură întinsă, ceea ce însemna că nu sunt singură care a venit aici. Ciudat, mi-am spus. Mason nu pare tipul care să stea noaptea pe acoperiș și să se uite la stele. Ei bine, nu aveam de gând să mă plâng. Am luat pătura și am înfășurat-o în jurul meu, protejându-mă de aerul rece de octombrie. Am zâmbit când am simțit un miros de parfum bărbătesc. Am strâns pătura mai bine în brațe, bucurându-mă de mirosul ei și întrebându-mă a cui era de fapt.

 Mi-am dat capul pe spate puțin, privind în sus, către stele. Încă puteam auzi muzica bubuin sub mine, puteam auzi lumea cum se distrează, dar eu eram prinsă în bula mea de aer, în gândurile mele.

 În cele două ore petrecute cu „gașca", am avut timp destul să-i analizez pe fiecare și să-mi fac o părere despre ei. Evident, nu îi puteam judeca doar după ceea ce văzusem, căci toți erau beți - unii mai mult, alții mai puțin. Dar gesturile, glumele și comportamentul lor mi-au oferit șansa de ai cunoaște mai bine chiar dacă nu am interacționat într-o măsură uriașă cu ei.

 Ceea ce nu mi-a fost deloc greu să văd, era faptul că Sky și Liam sunt un cuplu. Nu a durat mult până ce Sky și-a părăsit scaunul pentru a se așeza în brațele lui Liam. Trebuia să recunosc că erau foarte drăguți împreună, iar în ochii mei - o străină pentru ei - păreau a fi perfecți unul pentru altul. Felul în care Sky zâmbea dulce atunci când Liam vorbea cu ea, felul în care se priveau atât de adânc și drăgăstos și toate gesturile mici pe care le-am putut vedea, vorbeau de la sine. 

  Brook și Eve, două firi total opuse. Încă din  primele minute pe care le-am petrecut cu ei, mi-a fost clar că Eve este o persoană foarte drăguță și bună, pe când Brook e mai rece și directă. În timp ce Eve încearcă să fie înțelegătoare și să ajute pe toată lumea, Brook avea să-ți spună orice gândea drept în față, fără nicio intenție de a te proteja. Sinceritatea e cea mai mare calitate a ei - chiar dacă uneori nu îți plăcea ceea ce auzeai.

  Mason e gazda petreceri. Ceea ce însemna că e mai bogat decât mi-aș fi putut imagina. Era mai clar decât lumina zilei că Mason adora să petreacă și să-și trăiască viața la maxim. Ceea ce am putut observa cu siguranță era rezistența lui la alcool. Băuse non-stop în timpul în care am fost acolo, dar încă se putea concentra la poker și nu dădea niciun semn de oboseală sau cum că s-ar fi simțit rău.