Harry Potter ♔ imagines [ro.]

◾Imagine 10 || "draco malfoy" [#2]

OK, OK, OK. ÎNAINTE DE TOATE – O MIE DE VIZUALIZĂRI?!

Vă mulțumesc atât de mult că mă suportați chiar dacă postez din an în Paște. Asta era cam tot ce voiam să spun, așa căăăă să n-o mai lungim! Al doilea imagine cu Draco, special de Ajun!

Dacă mâine nu mai postez nimic, vă urez un Crăciun fericit tuturor! ♥

Cerut de ariana4368

Sper să-ți placă!^^

     Ieșind din Camera de Zi a Viperinilor, Draco se uită în jur, iar colțul gurii îi zvâcni ușor atunci când nu văzu ceea ce căuta. De-abia se trezise, la strigătele disperate ale prietenului său Blaise Zabini, însă nu-și făcea probleme. Dacă calculele sale fuseseră corecte, nu întârziase decât un sfert de oră la micul dejun, așadar mai avea tot cincisprezece minute până când avea să-și înceapă primul curs din ziua aceea.

    Merse până în capătul holului cu pași repezi care răsunau pe coridorul pustiu, însă se opri ca trăsnit de fulger înainte să facă colțul.

    În timp ce pășea cu grijă peste firul de care fusese aproape să se împiedice, pe buze îi apăru un rânjet arogant. Asta a fost tot?

    — Cineva a dormit prea mult, hă?

    Draco se întoarse spre vocea care vorbise în spatele lui și își dădu ochii peste cap, mormăind ceva în barbă. Peeves.

    — Lasă-mă-n pace, Peeves. Exersează-ți farsele bune de nimic pe altcineva.

    Cel mai enervant strigoi de la Hogwarts se învârti de câteva ori în jurul băiatului, chicotind, apoi încercă să-i arunce un balon albastru plin cu apă în cap. Atât aștepta Draco; se dădu în lături cu niște reflexe uluitoare, iar apa murdară plesni podeaua cu un pocnet. Rânji. Măcar putea să-ți mulțumească și ție pentru ceva: îl antrenaseși și îl făcuseși să aibă mereu garda sus. Peeves înjură folosind un cuvânt pe care Draco era sigur că profesoara McGonagall și se apoi se îndepărtă, scoțând un alt balon din buzunarul lui inexistent. Probabil că se îndrepta spre alt biet suflet care trebuia să-i îndure farsele. Lui Draco aproape că-i părea rău pentru următoarea victimă a lui Peeves, dar apoi se gândi mai bine. El scăpase!

    Triumfător, făcu un pas în față și-și aminti de-abia prea târziu că exact acolo se afla un fir pus de nimeni altcineva decât de tine. Făcuseși un obicei din a-i face farse lui Draco Malfoy. Ba chiar acum erai ascunsă după unul dintre stâlpii gigantici se ridicau din podea și atingeau tavanul și rânjeai cu gura până la urechi. Tocmai picase într-una dintre cele mai simple capcane.

    L-ai privit pe Draco căzând pe jos cât era el de mare, iar un bufnet înfundat te-a făcut să ieși imediat din ascunzătoare și să te îndrepți spre el.

    — Bună dimineața, Draco! l-ai salutat zâmbitoare.

    Răspunsul lui fu un fel de mârâit. După mai multe încercări, ai reușit să-l întorci pe spate și mai apoi să-l ridici de pe jos. Draco își curăță roba cu mișcări atât de repezi și furioase, încât te făcu să te dai câțiva pași înapoi.

    — O să te oprești vreodată? fu tot ce te întrebă el, fără să-ți răspundă la salut.

    Tu ai clătinat zâmbitoare din cap, în timp ce el se plesni peste față.

    — Măcar încearcă să bați pe altcineva la cap, OK?

    — Dar reacțiile tale sunt cele mai amuzante!