Capitolul 5 - Drumul spre ArcanGrove
In dimineata urmatoare am fost trezit de strigatul lui Dravir care parea ca vine din bucatarie. M-am imbracat cat am putut de repede, mi-am luat lucrurile pe care le impachetasem cu o seara inainte si am coborat. Dravir statea la masa din bucatarie alaturi de Sarah si de Deylin.
- Ia loc baiete si mananca, avem un drum lung de parcurs pana la Arcangrove, zise el.
- Si cam cat de departe e ArcanGrove? am intrebat eu curios.
- Pai o sa avem de mers vreo 4 zile, casa lui Galanoth se afla aproape de centrul orasului.
- Si castelul Arcan unde se afla?
- La marginea orasului, raspune el.
Dupa ce am terminat masa si ne-am luat la revedere de la Sarah care parea destul de ingrijorata, am pornit spre orasul ArcanGrove. Soarele stralucea si se parea ca vom avea o calatorie placuta, insa dupa cateva ore de mers vreamea incepuse sa se strice, nori mari si negri aparusera deja cer, in scurt timp a inceput si ploaia. Dravir a insistat sa continuam sa mergem zicand ca ne vom odihni seara, ploaia nu mai contenea iar noi eram uzi leoarca, vazand-o pe Deylin in starea in care era am incercat sa-l conving pe Dravir sa oprim la o casuta parasita de la marginea drumului, acesta a fost deacord, am plecat apoi cu magistrul meu sa vanam niste iepuri pentru masa de seara, dupa aceea ne-am culcat pentru a fi odihniti a doua zi. Am adormit destul de greu deoarece fulgere si tunetele se auzeau din ce in ce mai tare iar cerul parea ca e pe cale sa se rupa-n doua. Am reusit insa sa adorm dupa ceva timp, in noaptea aia avusesem un vis foarte ciudat, se facea ca eram intr-un castel, un castel pe care nu il vazusem niciodata, dar totusi ma aflam acolo, in sala tronului. Pe jiltul de aur se afla o femeie cu parul negru si cu niste trasaturi ale fetei foarte frumoase, in dreapta ei, pe un scaun se afla un barbat imbracat intr-o roba neagra avand in mana un toiag la fel de negru ca roba. Ceea ce m-a socat a fost faptul ca in stanga femeii statea un baiat cam de aceeasi varsta cu mine tinand in mana toiagul lui Argonath, eram chiar eu dar foarte schimbat, aveam o privire intunecata si un zambet diabolic pe fata.
- Dax, tu Campion al Intunericului, omul care a distrus tot binele din lume, ai onoarea sa ma scapi astazi de inca un dusman, zise femeia aratand spre un om care statea in genunchi in fata tronului.
Mi-am dat seama ca cel care statea acolo nemiscat, asteptandu-si parca soarta, era nimeni altul decat magistrul meu, Dravir. Am vazut cum varianta mea intunecata primeste o sabie de la femeie care statea pe jilt, apoi fara prea mult efort i-a retezat capul lui Dravir.
M-am trezit brusc din cauza socului cauzat de vis, magistrul meu era deja treaz si statea in jurul focului incalzindu-si mainile, Deylin era cufundata intr-un somn adanc.
- Ce s-a intamplat? intreba el atintindu-si privirea asupra mea.
- Am avut un vis oribil, defapt mai degraba un cosmar.
- Povesteste-mi baiete, ce ai vazut?
Dupa ce i-am povestit despre cum trecum trecusem de partea raului si despre cum ii retezasem capul, Dravir a ramas putin pe ganduri dupa care a spus.
- Cred ca a fost doar un cosmar baiete, nimic important, zise el.
- Dar cine era femeia din vis? Sau cine era cel care statea in dreapta ei?
