-Merită.
M-a sărutat din nou.
-Bine, doar .. ai grijă.
M-a lăsat jos pe iarbă.
-Ştiu că nu e cel mai romantic loc, Yuuki.. dar...
-E perfect, Oli. PERFECT.
Am continuat să ne jucâm şi să facem o grămadă de chestii până pe la ora 9 seara.
-Ar trebui să mă întorc, Yuu.
-Vin cu tine. Haide.
-Pff.. oki..
M.a luat de mână şi .. m-a convins să trecem pe acasă. Nici bine nu am ajuns că...
-Domnişoară. UNDE AI FOST TU 3 ZILE? În spital, am înţeles. Unde ai dormit? Ce ai mâncat?
-M.am ocupat eu de tot, doamna Alice.
-Bine, Oliver. Pe tine te cred, dar sunt cu ochii pe tine, Yuuki.
-Oki... da, şi eu te iubesc mamă. Mi-a fost dor de tine... frumos.
Am mers la tata şi l-am îmbrăţişat strâââns.
-Data viitoare anuntă.ne, prinţesă.
-Da, da, tati. Ei bine .. eu vreau să rămân acolo până Oli îşi revine .. te rog ...
-Bine, uite nişte bani. Ai grijă de tine, sună.ne zilnic.
-Da, tati.
Am plecat .. În drum spre spital ne.am întâlnit cu Elena care a venit prin spatele nostru şi ne-a despărţiţ mâinile.
-Ce crezi că faci tu, fraiero?
-Oo, a prins tupeu fetiţa. Oliver, ce cauţi cu asta de mână?
-E iubita mea .. Ceea ce tu nu ai fost niciodată. Şi da, o cheamă Yuuki şi .. o iubesc.
M-a sărutat de faţă cu ea, după care am plecat, lăsâmd.o cu ochii în soare. Am plecat spre spital. Când am intrat, toţi se plimbau pe holuri ca nişte nebuni. Oli a oprit o asistentă.
-Mă scuzaţi, ce se întâmplă aici?
-Uite...........
