Sclava printului infernului

Atacul

Andreea pov.
Ma trezesc si imi fac rutina. Lumea este foarte agitată. Nu bag asta in seama. Ma îmbrac cu o bluza bleu-marin pe care scrie "i'm bed" si o pereche de pantaloni negri. Imi fac repede o coadă si ma duc la bucătărie pentru micul dejun. Mama este foarte speriată. nu inteleg de ce.
-Mama, ce se intampla? intreb eu.
-Draga, te rog, nu te speria pentru ce va urma! Spuse ea aproape înlemnit.
De atunci chiar m-am speriat umpic.
-Dar de ce?o interoghez
Nu reusi sa vorbească deoarece începu sa plângă. M-am dus spre ea si am imbratisat-o puternic. Ciudat este faptul ca de obicei ea ma îmbrătisează cand sunt supărată, iar acum e invers.
-Mama, te rog calmeaza-te si hai sa vorbim.
-Suntem invadati! A spus ea printre lacrimi.
-Cum? De cine?
-De un regat! Nu stiu cum se numeste! Am aflat ca vor sa pună stăpânire pe toata lumea!

Vad cativa săteni care se pregătesc pentru atac.Dar le-au luat-o inainte.

???-Uite!Vin!Pe pozitii!

Eram sigura ca ceilalti vor învinge deoarece au venit cu o trupa imensa pe langa a noastra. Am intrat in casa si m-am ascuns sub pătura.

Dupa 3 zile "razboinicii" nostri au cedat pana la ultimul. Toți am fost nevoiti sa ne supunem.