Azi e ziua ce mare, sunt pe punctul de a pleca in Coreea, tinutul mult visat de mine, un loc plin de zambete si respect.Aceasta ocazie inedita mi-a fost oferita datorita locului de munca pe care-l am,eram fototmodel la Compania Etoiles, care are o multime de sedii prin toate colturile lumii printre care si Coreea, Seul.Datorita efortului depus am reusit sa castig admiratia multor oameni, printre care si un designer faimos din Coreea.
Totul era pregatit, de la lucrurile de igiena personala pana la sosetele si preparate romanesti instante, desigur si eu eram pregatita, aratam splendid, " La soare te puteai uita, dar la mine ba. "
Ma aflam in holul de asteptare al aeroportului, aveam o senzatie de rau, frica si indoiala, deoarece aceasta era prima data cand eram pe punctul de a ma afla la o distanta de zeci de mii de metrii deasupra pamantului, nestiind daca ceva neprevizibil si dezastruos s-ar putea intampla, dar in acelasi timp eram si entuziasmata, nerabdatoare sa cunosc tinutul cel nou, neexploatat de mine, inca.
* Eram o persoana pesimista, dar in aceeasi proportie si optimista intr-un cuvant complicata *
Pe parcursul zborului am simtit fluturasi in stomac, dar totusi m-am putut bucura de acest zbor, totul de la aceea inaltime parea fantastic, ceva ce parea imposibil dar totusi era posibil. Ajunsesem in Coreea pe nesimtite, acel loc era precum ma asteptatam o mare de respect. Dar ceva imprevizibil s-a intamplat, m-am ciocnit de un tip inalt bine facut, care purta o pereche de ochelari, o sapca neagra , tricou negru si o pereche de pantaloni negrii ce-i veneau demential, singurul cuvant prin care pot exprima cat de bine arata este COOL. In ciuda atentie deosebite acordate aspectului vestimentar n-am observat un lucru important, cum arata fata lui?Mi-am cerut scuze respectuos si am oprit un taxi, apoi ma trezesc cu Mr. Cool in masina...
-Domnule, nu puteti lua acest taxi, deoarece a fost oprit de mine.
-Sorry but...primul venit, primul servit, in cazul acesta e primul urcat, primul plecat...Deci... Adios!
* Voia sa inchida usa, atunci imi interpun piciorul intre usa si-mi arunc bagajul peste el in spate urcandu-ma in fata (nu aveam bagaje multe, deoarece compania mi le trimisese inainte la hotel, acum aveam doar lucrurile importante) *
-Yah!Ce faci?Eu am urcat primul...
-Iar eu am oprit taxiul,deci eu am dreptul sa merg cu el.
-Dar eu sunt un super star.
-Serios!!!Nu te cunosc si credema cunosc multe vedete de aici, si apropo si eu sunt o vedeta.
-Serios,tu nu ma cunosti!!! Oricum nici eu nu te cunosc, deci esti o vedeta nepopulara.
-Yah!!!Eu daca nu te cunosc nu te-am facut nepopular, obraznicule!
-Cine vorbea! Ok, gata m-am saturat coboara din masina ca ma grabesc!
-Sa stii ca si eu ma grabesc,nu am de gand sa ma dau jos!
-Tu mica...
-Ce vrei sa spui tu...
-Nu ma bine-mi spuneti unde vreti sa ajungeti si va duc pe amandoi. * spuse soferul*
Amandoi am fost de acord pana la urma.Intr-un final am ajuns la hotel, ma aflam intr-o graba teribila, fiindca trebuia sa ma intalnesc cu designerul companiei si deja ma aflam in intarziere. Mi-am facut dus si m-am imbracat intr-o salopeta scurta cu spatele gol si de culoare alba, parul l-am prins intr-o coada de cal, iar in picioare aveam o pereche de sandalute fara toc, dupa aceea am zbughito.
-Buna ziua! Imi cer scuze pentru intarziere, dar am dat peste un tip foarte incapatanat la aeroport! * Cand ma uit mai atent il vad pe Mr.Cool acolo *
-Tu!!!! * spun eu foarte indignata si uimita *
-Tu!!! * spune Mr.Cool, foarte uimit si cu un zambet meschin schitat pe fata *
-Ce cauti aici? * eram foarte suparata, in special din cauza zambetului afisat *
-Din cate imi dau seama, vad ca va cunoasteti..* spuse designerul pe un ton uimit *
-Acesta e persoana din cazua caruia am intarziat. * cu un zambet marsav, ascuns spune Mr. Cool*
-Pardon! Eu sunt cauza intarzieri tale, cand defapt tu esti aceea. * eram uimita cat de imatur putea fi acea persoana *
-Gata!Gata! Potoliti-va, deoarece avem ceva de discutat si care cred ca n-o sa va convina. *a spus designerul*
