Războiul Dragostei

Capitolul 2

M-am dus repede să întervin și în calea mea am văzut dragostea vieții mele. Deodată totul înghețate, și inima mea bătea din ce în ce mai tare. Îmi venea să fac nu știu ce de bucurie. Florile începeau să înflorească și să aibă un miros plăcut în inima mea. Fata ceea a coborât din caleașca-i minunată și frumoasă, și s-a îndreptat ușor spre băieții care îl băteau pe bunic. Când văd asta încep a-mi scutura capul să-mi revin. 
Fata vorbea în altă limbă și nu am înțeles ce spune, dar i-a convins pe băieți. Ea s-a uitat pe furiș cu o privire mai diferită decât la altcineva. L-am luat pe bunic de braț și nu am mai vorbit nimic până acasă. Mă tot gândeam la fata aia frumoasă, și nu-mi puteam scoate din minte privirea-i blândă și luminoasa ca soarele ce strălucea într-o zi de vară. Privirea-i era ca un câmp de flori abia revenite din frigul de iarnă. Eram cu capul în nori. 
Bunicul începe a mă zgudui și mă întreabă:
- Nepoate, ești cumva îndrăgostit ?
- Dar cum ți-ai dat seama ?
- Experiența de viață, nepoate. Cine-i norocoasa ?
- Păi... spun eu ezitand. Fata din caleașcă, care te-a salvat pe tine.

Deodată vine Kastto, alergând și abia putând respira de la alergare și-mi spune:
-Roy.. Roy...
- Kastto, revino-ți, ce ai pățit ?
- Condamnantul, vrea să ne vadă urgent pe toți soldații. Mi-a spus că s-a întâmplat ceva groaznic și grav.
- Dă Doamne, să fie de bine. zic eu neauzind ce a spus Kastto.
El uitându-se ciudat la mine îmi spune:
- Ți-am spus că e groaznic și grav, nu m-ai auzit ?
- Ooww da, eram neatent. Să mergem să vedem ce e atât de grav. 
Mergeam pe drum, dar nu vedeam nimic. Nu ma gandesc la nimic inafara de fata ceea. Ce-as da sa o mai vad odata, sa fac cunostinta cu ea si sa o cunosc mai bine. Insa este posibil sa nu-i mai vad niciodata chipul luminos si privirea-i calda si blanda, zambetul ei stralucitor si ochii ei colorati ca florile primaverii. Noi ajunsesem, insa eu mergeam in continuu. Kastto s-a repezit sa ma prinda, si a inceput sa ma intrebe nu stiu ce. Nu eram atent la ce spusese el. El imi arunca o galeata de apă peste față și îmi revin.
- Roy, ce ai frate ? Nu mai ești tu. Ce s-a întâmplat cu tine ?
- Kastto nu contează, trebuie să-l așteptăm pe condamnant să vedem ce vrea să ne zica. 
- Dar după asta îmi spui ce ai.
După discuție eu am...