Povestea Noastra

Cap. 18

TheExoArmy trebuia sa public asta mai devreme dar nu prea am avut timp. Mian ㅠㅠ
______________________________________

Taeyong's pov

- Haide frate.. ce incerci sa ne ascunzi Taeyong?

- Nimic, i-am raspuns.

- Spune doar cine ti-a dat permis pentru culise la concertul lui GDragon si nu te mai batem la cap.

Nu stiu de ce vor sa afle sau cu ce ii ajuta dar din pacate nu ma vor lasa sa plec daca nu le spun. M-au inconjurat, sunt prins la colt si toti sunt in fata mea: Mark, Johnny, Jaehyun, Ten si Yuta formand un zid uman.

Nu vreau sa le spun dar Jisol probabil ma asteapta deja, trebuia sa mancam impreuna la pranz.

- A fost Jisol, acum pot pleca? am intrebat plecand din loc dar n-am ajuns prea departe pentru ca m-au impins inapoi la perete. Parca as fi pedepsit, serios.

- Ca tot mi-am amintit.. incepe Mark..  Ce se intampla intre voi?

- Ea e iubita mea. Acum, din nou, pot pleca?

Am incercat pentru a doua oara sa plec insa n-am putut, m-au impins inapoi.

- Stai ce? Yuta a pufnit in ras cand m-a auzit. Vorbesti serios?

- Ti se pare ca glumesc?

- Da.. poate..  adica, de ce? Cand s-a intamplat asta? Si..

- Si noua de ce nu ne-ai spus? Mark i-a continuat ideea.

- Oh, baieti, chiar vreau sa plec! Putem vorbi despre asta mai tarziu?

Stau ca pe jar.

Nu trebuie sa le dau raportul cu privire la ce fac, cand, cu cine si de ce dar ei se comporta ca si cum ar fi parintii mei, sunt practic obligat sa le raportez orice. Recunosc e amuzant.

- Lasati-l sa plece, il asteapta Jisol, a spus Jaehyun dandu-i la o parte pe ceilalti care, evident, au inceput sa rada.

Apreciez intentia lui.

In momentul in care am ajuns la cantina am inceput sa o caut pe Jisol dar nu era nicaieri de gasit. Nici la telefon nu mi-a raspuns. Pierdusem jumatate din pauza de masa cautand-o degeaba. Nu era niciunde si nici nu putea fi contactata. Pana la urma m-am lasat pagubas si m-am dus la baieti. Ei mancau asa ca ma alaturasem lor. Unde poate fi? M-a lasat balta iar? De ce?

- Wow.. ce-i cu fata asta?

- Nimic, i-am spus iar apoi am incercat sa mananc ceva dar nu aveam pofta.

- Taeyong, ce ai?

- Nu pot sa dau de ea, ok? Nu-mi raspunde la telefon si nu o pot gasi. Nu a vazut-o nimeni in ultimul timp.

- Ai intrebat-o pe Lisa?

- Ce-ai spus Yuta?

Am auzit eu bine? A zis cumva Lisa?

- Se intampla ceva ciudat cu ele doua. Am vazut-o de multe ori pe Lisa facandu-i fel de fel de lucruri lui Jisol.

Brusc am devenit extrem de interesat de acest subiect.

- Ce vrei sa spui?

- I-a aruncat telefonul pe scari, intr-o zi Jisol si-a deschis dulapul si era plin de hartii si azi..

De ce s-a oprit? Ce mai e?

- Azi ce?! indemnandu-l sa continue.

- Nu sunt sigur.. dar cred ca i-a facut ceva la mana, vorbeau iar dupa ce ele au plecat am fost la dulapul ei si era ceva rosu pe usa, parea a fi sange.

- CE?! DE CE NU AI SPUS NIMIC? am tipat iar in sala s-a facut liniste, toti se uitau acum spre noi.

El sta nepasator si mananca in timp ce vorbeste iar eu simt ca o iau razna chiar in momentul asta.

- Pentru ca nu e treaba mea.

- Si ai trecut cu vederea asa pur si simplu?!

- Nu ma bag in problemele lor, omule. Nu ma priveste.

- Ugh!! Chiar sper ca ce ai spus acum sa nu fie adevarat.

Trebuie sa verific daca toate cele auzite sunt reale. Asta trebuie sa fie ceea ce ascundea Jisol de mine, motivul pentru care Jongin era suspicios. Nu-mi vine sa cred ca nu am luat in calcul posibilitatea ca Lisa sa fie in spatele a tot. Stiu mai bine decat oricine de ce e in stare.

Asa cum a spus Yuta, marginea dulapului ei e acoperita de ceva rosu, inca nu s-a uscat complet ceea ce inseamna ca nu s-a intamplat cu mult timp in urma.

Nu prea cred ca au inceput sa le vopseasca.

Am sunat-o iar si iar,pentru a doua oara, dar degeaba. Pana la urma am incercat sa-l contactez pe Jongin dar dupa prinul ton mi-a inchis. El stie?

Totusi inainte de de a afla asta trebuie sa port o discutie cu cineva...