Propuneri Indecente//yaoi//

#41

Kail pov.:

A doua zi cand am ajuns la scoala, te-am vazut stand ca de obicei in ultima banca, singur. Stateai cu capul in jos si cu mainile pe banca deci nu m-ai observat. Deci am decis sa te salut.
-Hey!
-Neatza!
Am fost surprins ca vorbeai cu mine.
-Ce faci?
-Bine! Stateam...ma gandeam la tine.
Serios? Te gândeai la mine? Posibil m-ai iertat.
-Oo, ce drăguţ!
-Cum ai dormit?
-Bine. Tu?
-Nu prea am dormit.
-De ce nu?
-Nu puteam! Pur si simplu.
-Auzi? Ieri...ce s-a intamplat cu tine ieri? Nu imi pareai prea ok.
-Eram doar puţin obosit! A...acum sunt bine.
Se vedea foarte clar ca minţi. Dar te-am lasat in pace.
Sincer sa fiu, prima ora a fost bine. Hehe, ne-a mutat in aceeasi banca. Eram fericit. Si tu erai. Prima ora...a trecut cu bine...dar a venit pauza. In pauza am decis ca vreau sa merg sa imi i-au ceva de mancare. Din intamplare, am dat peste...O doamne nu pot crede! Era el. Baiatul ala de la karate.
-Hey!
M-am panicat imediat cum si-a deschis gura. De cand e in scoala cu noi? Il priveam speriat si nervos in acelasi timp! Ca sa nu par insa prea ciudat, l-am salutat si eu.
-Sss-alut!
-Ce mai faci?
-Rau mai fac! Ca sa stii si tu...m-am certat cu Jake din cauza ta!
-Uauuauauauau! Ia-o mai uşor! In primul rand, eu nu stiu cine e Jake. In al doile rand, chiar nu vreau sa incep o cearta. Voiam să imi cer scuze.
-Sa ce?
-Vreau sa imi cer scuze. Imi pare chiar foarte rau dar esti chiar dragut si nu am putut sa rezist. Ca sa ma revansez, ce-ai zice sa iti cumpar eu ceva?
-Nu am nevoie de prezervative!
-Bine...nu serios acum! Ai de gand sa ma ierti? Te rog. O sa iti cumpar un sadwich.
-Ok!
Am mers cu el pana la magazin.Mi-a cumparat un sandwich, si apoi am mai stat la terasa de langa.
-Si...pana la urma...cine e Jake?
-Jake e iubitul meu! Cel care a venit atunci in vestiar.
I-am spus fara pic de ruşine. Imediat dupa, o expresie mai mirata i-a aparut pe faţă.
-Iubitul tau?
-Da!
-Nici nu prea e de mirare! Adica un draguţ asa ca tine sa fie singur? Nici nu se putea!
Am roşit puţin la spusele lui.
-Sii...cum a ajuns un păpuşel ca tine la un sport atât de dur?
-Mă gândeam ca ar fi distractiv.
-Pai e! Dar uneori e cam periculos! Eu...dacă as fi fost iubitul tau, nu te-as fi lasat sa faci asta niciodata!
-Da...nici el nu m-a lasat la inceput! Eu i-am spus sa o faca!
-Hehe! Eu nu te-as fi lasat in veci! Adica...daca ai pati ceva?
S-a apropiat uşor de mine.Mi-a luat faţa in obraji si...m-a...m-a sarutat. A fost un sarut scurt si dulce. De ce l-am lasat sa faca asta? Poate pentru ca...imi aminteste de tine. Si-a despartit buzele de ale mele. Eram fericit dar si dezamagit de asta.
-Cc-ce tocmai s-a intamplat?
-Hai sa o lasam balta!
Clopoţelul sunase imediat apoi.
-Se pare ca trebuie sa plec!
-Ne mai vedem!
-Ah, stai! Nu ti-am reţinut numele!
Am adaugat eu. S-a intors la mine si mi-a spus:
-Diego! Sunt Diego!
-Eu sunt Kail! Incantat
-Si eu la fel! Pai...ne mai vedem, Kail !
Poate nu e asa rau pe cum credeam. Dar...e cam ciudat. Nu stiu ce se intampla.