#35

708 45 0
                                    

     Kail pov.:

     Un curs de karate pare chiar o idee bună. Ma intreb ce părere are Jake. Am mers în camera mea si am inceput să vorbim.
      -Deci...Ce părere ai?
      -Despre?
       -Despre cursul ăsta de karate.
       -Kail...te rog, nu vreau să deschidem subiectul ăsta.
        -De ce nu?
        -Nu...nu prea imi convine.
        -Adică?
        -Adică mi se pare o idee proastă.
         -Ce? De ce?
         -Am spus ca nu vreau sa vorbesc despre asta!
         -Jake, te rog!
         -Nu, Kail!
         -Macar spune-mi de ce!
   Jake se apropie de mine, ma lua de maini si imi spuse:
          -Nu vreau sa te vad ranit!
   Ochii lui mă priveau ciudat de data asta. Era o privire trista dar in acelasi timp rece.
         -Despre asta e vorba?
         -Da!
         -Jake, nu voi păţi nimic!
        -Nu Kail. Nu pot risca!
         -De ce nu?
         -Pentru ca imi pasă de tine. Si nu stiu ce as face daca ai fi rănit!
          -O haide! Nu am 5 ani. Stiu sa am grija de mine.
          -Da, dar...
          -Dar ce? Haide Jake! Te roog, fa-o pentru mine! Si iti promit ca daca o sa fiu ranit, o sa renunt.
           -Esti sigur?
           -Da! Iti promit!
            -Bine!
   Mi-am lăsat capul să cadă incet pe pieptul lui Jake. Nu stiu ce e cu el, ma trateaza ca un copil mic. Desi il inteleg...Mă iubeste si banuiesc ca e normal sa isi faca griji pentru mine.

 

Propuneri Indecente//yaoi//Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum