Capitolul 3

118 7 2
                                    

Mia

"Haosul este un înger, care s-a îndrăgostit de un demon!"

Coboram o panta și,după câteva clipe,o casa se ivește in fața noastră,înconjurata de copaci.Ma aplec in fața,spre parbriz,oprindu-mi cu greu un icnet.Vila,din piatra,beton și sticla,se înalță pe doua nivele.

Archer străbate fântana ce tronează in fata casei,cu mișcări calme și calculate,și oprește mașina în fața ușilor masive,din metal,ale vilei.Opreste motorul și cobora în timp ce un bărbat înalt se apropie de mașină,deschide port bagajul și ia bagajele.Archer îl salută cu o inclinare din cap și îi spune unde sa îmi ducă bagajele.Il urmăresc cum ocolește mașina și vine pe partea mea,îmi deschide ușa și îmi  întinde mana.Ii privesc mana întinsă ,de parcă ar fi un șarpe veninos.Imi este frica să îl ating,așa că după câteva clipe își lasă mana jos și se dă un pas in spate lasandu-ma  sa ies.

-Mai am o casa in spate,este mai mică dar, este mai retrasă.Daca vrei,oftează,își trece mâna stângă prin păr,mă privește în ochi și  vorbește,poți  sta acolo.Eu voi fi aici,in casa asta.Aici am ședințele de consiliere cu pacienții ,de luni până vineri,în wekeend sunt liber și,ne putem întâlni.

-Bine!Este tot ce spun,ofteaza ușor și pornește spre alee,îl urmăresc în tăcere cu privirea.Inspir și expir de câteva ori înainte de a porni pe urmele lui.Intru in casa,scanez cu privirea interiorul.Un sentiment de liniște mă cuprinde,când privesc imensa camera,incaperea in care pășesc,este toată vopsita in alb.In partea stângă este o canapea din piele neagra,mare,in partea dreapta,o ușa din lemn,iar pe peretii albi sunt agățate mai multe tablouri.O femeie ce tine un copil în brațe,sta așezată pe scaun cu fata aplecată spre copil.Este superbă femeia,bruneta cu o rochie roșie și lunga.Zambeste,dar totuși pare tristă.

Urmăresc alt tablou,unul mai mic și mai jos așezat decât restul,o femeie bruneta cu parul lung și drept,ochii îi sunt de un albastru intens,buze pline,sâni frumos conturați și o piele alba.Este superbă,arunc o privire mai atentă și-mi dau seama că este aceiași femeie din tabloul cu copilul.Doar că în pictura asta,ochii îi sunt plini de lacrimi.Sta întinsă pe o canapea,neagra,goala cu mâna stânga pe abdomen,iar cu dreapta o are întinsă spre cineva,invitandu-l langa ea.

Trecut

Au trecut cinci zile de când nu am mai ieșit din casă,cinci zile urate.A închis ușa cu cheia și a plecat în delegație pentru o săptămână.Frigiderul este plin cu mâncare,telefonul fix are firele rupte iar telefonul meu mobil este dispărut în biroul lui,închis cu cheia și cu lacat.Sunt captivă în propria mea casa.Coprul mă doare,tăietura de pe coapsa stângă încă îmi sângereaza daca mă ating de ceva.Coastele mă dor iar ochiul drept îmi este vânat și umflat.

Nu am reușit să mănânc nimic,am luat doar medicamente și mi-am tratat piciorul sa nu se infecteze.De data asta a mers mult prea departe,pentru o nenorocita de cămașă.Amintirea din momentul in care l-am cunoscut ,îmi apare în minte ca un film demult uitat.

Mi-am cunoscut "călăul" la o petrecere studențească,unde vărsasem paharul de bere peste el,din greseala.Am ridicat capul să-mi cer scuze și am dat peste un băiat cu părul închis la culoare şi cu ochii căprui deschis, care zâmbea sigur pe sine. Avea un trup subţire, frumos, ca al unui alergător de performanţă, şi înfăţişarea unui intelectual.David,asta era numele lui.Un nume ce nu-l voi uita niciodată.

Ne-am îndrăgostit repede unul de celălalt. Aş fi făcut orice pentru el şi aş fi mers oriunde m-ar fi condus.
Voiam să fiu soţia lui, doamna Tanner. Mia Tanner. Nimeni n-ar fi putut să-mi stea în cale.

Mă ridic cu greu de pe canapea,trebuie sa fac un dus și să mănânc ceva,altfel nu voi putea ieși de aici.Trebuie sa evadez cat mai repede,până nu se întoarce și o ia de la capăt.Ajung la baie,mă dezbrac de hainele murdare și dau drumul la apa.Ma spăl repede și ușor,corpul mă doare la fiecare atingere,ies din baie,ung tăietura de pe coapsa și o bandajez.Trag pe mine un tricou și o pereche de pantaloni de trening.Am nevoie de un plan sa evadez.

Mă duc spre bucătărie,cu un plan în minte,trag sertarul unde se afla cuțitele și îl iau pe cel pentru tranșat.Il iau în mână și fac un pas spre ușă de la intrare,când ajung,se aude in clic si ușa se deschide.

Îmi vine să urlu,să mă arunc pe geam de frustrare și teama,David a venit mai devreme acasă.Ma opresc in mijlocul camerei,cu cuțitul în mana,și îi privesc chipul emanând furie .

-Aveai de gând să evadezi?Oh,micuța Mia,nu scapi atât de ușor de mine.O să-ți fac viața în iad,așa cum mi-au făcut-o și părinții tăi.Dar mai întâi,o le iau toți banii,cu un copil.Copilul asta îmi va aduce mai mulți bani.

M-a redus la starea unui animal
atacat, incapabil să scape de valul alb al fricii, încremenit într-un moment de nedumerire mută.Ce nu știam eu era,ce avea să se intample.Aveam
să fiu invadată, lăsată gravidă şi forţată să nasc, doar pentru că el aşa hotărâse.Vroia cu tot dinadinsul să rămân însărcinată ,că tata să-i de-a bani,cu toate că el avea deja banii lui.

Se apropie de mine ca o bestie,pregătită de atac,mi-a smuls din mana cuțitul pe care la aruncat sub mobila.Mana ia zburat peste fata mea,lovindu-mi obrazul cu putere.Ma întors cu spatele și mă trântit la podea,dezbracandu-ma de pantaloni.

-Nu! am ţipat, cu vocea înfundată în parchet. Nu!
Dar el mi-a tras pantalonii şi lenjeria intimă şi s-a împins în mine, aşa uscată cum eram. M-a durut,o durere ascuţită şi puternică, un foc brutal, iar eu am ştiut că rupsese ceva acolo, înăuntru. A început să se mişte din
ce în ce mai tare, mai repede, până când eu n-am mai spus nu şi am rămas tăcută, cu lacrimile lăsând o urmă pe parchet.
   
Am încercat să gândesc mai departe de durere, mi-am spus că o să se
termine repede, că trebuie să suport, că o să fie gata într-o clipă.
Încă o mişcare dureroasă, apoi David s-a cutremurat deasupra mea şi m-a făcut să mă înfior la gândul
lichidului cald dinăuntrul meu. Nu voiam să am de-a face cu vreun copil de-al lui. Nu voiam să mai am de-a
face vreodată nici cu sexul.
Am răsuflat uşurată când s-a ridicat de deasupra mea
şi am simţit ceva fierbinte curgându-mi în jos, pe coapse. L-am auzit pe David cum se încheie la pantaloni.
— Ţi-a venit ciclul, mi-a spus pe un ton supărat.
Ştiam amândoi că era prea devreme pentru aşa ceva. Nu de acolo era sângele. N-am spus nimic, ci doar m-am ridicat de jos şi mi-am tras pantaloni la loc.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 17, 2020 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

O Alta Forma De IubireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum