Tyler

29 3 0
                                    

POV. Tyler
Intru in bar si ma uit dupa ea, o vad stand in fata barului. Ajung acolo si imi comand o bautura atunci ea se intoarce facand ochii mari si ridicandu-se. Stiam ca am intarziat, speram sa nu se fi suparat, am dat-o in bara de prima data. O iau de mijloc si o conduc la masa unde stau eu tot timpul.
Neapucând sa facem cunostiinta ma gandesc sa ma prezint.
- Sunt Tyler, noaptea trecuta nu am apucat sa ma prezint eram grabit.
- Sunt Anna, incantată!
-Deci Anna, ai putea sa imi spui mai multe despre tine ?
- Sigur, m-am mutat de curand aici in Washington impreuna cu sora mea mai mica, am 18 ani si vreau sa aplic la facultatea de medicina.
-Tu ?
Auzind intrebarea ma blochez putin ne stiind ce sa spun.
- Pai la mine este mai dificil de spus. Zic eu si zambesc.
Ce aș putea sa ii zic ca imi pierd timpul prin baruri si ca particip la cursele de deligventi obsedati de viteză ... ce impresie si-ar face..
- Sunt dispusa sa te ascult, nu ma grabesc. Imi spune ea si imi intoarce zambetul.
Ei bine sa inceapa minciuna....
-Si eu m-am mutat aici de curând dupa moartea parintilor mei, locuiesc singur, si am 20 de ani.
- Imi pare rau pentru tine. Imi spune ea si ma ia de mana.
Tresar cand ii simt mana peste a mea si privirea ei atintita asupra ochilor mei, inghit in sec si o iau de mana.
-Vreau sa iti arat ceva, dar pentru asta trebuie sa plecam de aici, ce zici ?
- Sa mergem atunci, ce mai asteptam?
Auzind asta ii zambesc larg aproape razand si ii fac semn sa o ia in fata.
Iesim din bar si ea de opreste brus cand observa masina din fata barului.
Ma duc spre ea si o iau de mijloc.
- Ce ai patit, nu ai de gand sa urci ?
- Ăăă da... ămăm am sa urc.. acum urc.
Ii deschid portiera si incep sa rad apoi irc si eu.
- Misto masina. Imi spune ea si se uita la mine cautandu-mi privirea.
- Multumesc, este masina mea preferata.
- Wow, ai mai multe..
- Da, 3 mai exact.
Ma uit la ea si o vad cum se intoarce cu totul spre mine. Îi zambesc si apas pe pedala de acceleratie simtind cum masina se contopeste cu asfaltul.
- Esti adeptul vitezei din cate vad.
Ma uit la ea si zambesc din nou marind viteza.
- Să il iau ca pe un da ? Spune ea si zambeste aproape razand.
- Da, iubesc viteza.
Se uita la mine apoi la mainile de pe volan.
- Pari încordat cand vorbesti de viteza. De ce ?
Auzind intrebarea ma intorc brusc spre ea si o privesc in ochii strangand mai tare volanul.
- Nu sunt încordat.
- Mai ai putin si îndoi volanul, relaxeaza-te! Imi spune ea zambind si apropiindu-se de mine.
-Da-i drumul! Imi spune ea venind si mai aproape.
- Sa dau drumu?
-Volanului, prostuțule. Imi spune ea si incepe sa rada.
Dau drumul volanului si astept.
- Ai incredere in mine? Imi spune ea privindu-ma in ochi de aproape.
Ma uit in ochii ei si dau afirmativ din cap.
Fractiune de secunda si o vad cum trece deasura mea si preia volanul.
-Ce faci ?
- Apasa aceleratia cat de mult poti.
- Ai înnebunit?
- Ai incredere in mine si apas-o!
Vocea ei ma calmat de parca ar fi sunat ca si cum ar sti ce face. Apas aceleratia simtind cum viteza creste din ce in ce mai mult.
- Tu sa-mi spui doar pe unde sa o iau si sa mentii viteza. Imi spune ea cu o voce calma.
Conducea de parca ar fi fost intr-o cursa pe viata si pe moarte.
- Aici virezi la standa. Ii zic eu la ureche.
Neincetinind viteza o las sa ia virajul, nestand pe ganduri trage de volan lasand in urma ei mult praf apoi regland din nou directia.
-Unde ai invatat sa conduci atat de bine ?
-Nu am invatat, conduc groaznic deobicei.
-Nu se observa.
-Tu esti de vină.
Auzind cuvintele astea inima mea o ia la goana ne stiind ce sa fac invep sa rad si imi pun mainile peste ale ei si maresc viteza.
-Se pare ca acum nu mai esti nici macar putin încordat.
Zambesc si ma apropii cu buzele de urechea ei. Trag aer in piept mirosindu-i parfumul si ii soptesc la ureche:
- Tu esti de vină.

Indragostita de el Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum