Doi

318 7 2
                                    

Domnisoara Connolly,fosta noastra profesoara,ne spunea mereu sa incepem povestea cu inceputul.Sa stergem bine geamul prin care privim.Desi nu prea cred ca asta voia sa spuna.Nimeni,nici macar domnisoara Connolly,n-ar indrazni sa scrie despre ce vede prin geamurile murdare.E mai bine sa nu te uiti.Iar daca te-ai uitat cumva,atunci e mai bine sa nu spui nimanui ce-ai vazut.Niciodata n-as face prostia sa scriu lucrurile astea,nu pe hartie,vreau sa zic.Si chiar daca s-ar putea,n-as fi eu in stare.Adevarul e ca nu pot sa-mi scriu nici macar numele.Standish Treadwell.

Standish Tredwell e un retardat,

Sa citeasca si sa scrie el n-a invatat...

Domnisoara Connolly a fost singura profesoara care a spus ca Standish se remarca prin originalitate.Hector a zambit cand i-am povestit.Mi-a zisca el unul s-a prins de asta din prima."Exista oanmeni care poarta ochelari de cal si mai exista oameni ca tine,Standish,o adiere proaspata in marele parc al imaginatiei."

Mi-am repetat in gand vorbele lui."Si mai exista Standish,cu o imaginatie care adie prin parc si nici macar nu vede bancile-observa doar ca nu e rahat de caine pe unde ar trebui sa fie."

Cele trei fețe ale luniiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum